FOTO Au lăsat Germania pentru a se muta într-un castel aflat în paragină, la Rudna. Domeniul nobiliar a aparţinut familiei Nikolici

FOTO Au lăsat Germania pentru a se muta într-un castel aflat în paragină, la Rudna. Domeniul nobiliar a aparţinut familiei Nikolici

Maria Radermacher în faţa castelului de la Rudna Foto: Ştefan Both

Maria şi Willie Radermacher s-au mutat în conacul care a aparţinut familiei de baroni Nikolici. Ei au început să restaureze puţin câte puţin uriaşul domeniu nobiliar

Ştiri pe aceeaşi temă

Se ştie că zona de Vest a României este împânzită de castele si conace care au aparţinut cândva nobilior din Ungaria. Nu există sat care să nu fi fost cândva proprietatea unui baron, care avea şi o reşedinţă pe măsură.
 
Din nefericire, multe dintre domeniile nobililor de altă dată se află astăzi într-o stare deplorabilă. Au fost lăsate în paragină din lipsă de fonduri, dar şi din lipsa de interes al celor care i-au revendicat.
 
Însă cea mai mare molimă care lovit în ele a fost hoţia. Conace întregi au fost furate pe bucăţi, începând cu uşi, geamuri, parchet, mobilă, până la ţiglele de pe acoperş sau cărămida din ziduri. 
 
Este şi cazul castelului de la Rudna, comuna Giulvăz, aflat pe malul drept al râului Timiş, la 40 de kilometri sud de Timişoara.

Fosta proprietate a familiei nobiliare Nikolici a ajuns în paragină, însă norocul a dat peste ea şi a fost salvată de o familie venită din Germania. 
 
Povestea pare despinsă din filme. Maria şi Willie Radermacher au lăsat viaţa liniştită de la Köln, din landul Renania de Nord-Westfalia, pentru a deveni proprietari de castel în România. 
 
„Am cumpărat castelul în anul 2002, după ce am văzut un anunţ în ziar. Familia lui Nikolici a vândut domeniul de la Rudna doctorului Alexandru Lighezan, iar fetele lui au moştenit totul. Una din ele trăia în Germania, cealaltă la Timişoara. Nu mai vroiau să ţină nimic, după ce ani de zile s-au luptat cu statul pentru retrocedare. Când am cumpărat noi conacul, ele aveau peste 80 de ani. Între timp au şi murit”, îşi începe povestea Maria Radermacher. 

Una din numeroasele încăperi din castelul Nikolici

Castelul din poveşti a costat 90.000 de euro
 
Maria Radermacher spune că a fost dragoste la prima vedere după vizita la domeniul de la Rudna. Chiar dacă starea conacului era dezastruoasă, peisajul a vrăjit-o. 
 
„Am venit să vedem locul înainte de Paşte. Totul era verde atunci. Nu era nimic îngrădit. Am găsit un cal în conac, care stătea în bălegar. Bolta interioară era neagră de la focul pus de unii. Trebuia să avem grijă pe unde mergem, pentru că lipseau bucăţi din tavan. Au fost dărâmate ziduri întregi. Era plin de resturi de betoane şi mizerie. Ne-am dus pe dig, unde curge Timişul, era un concert de broaşte. M-am îndrăgostit imediat de acest loc. Am spus că o să cumpărăm pentru casă de vacanţă.”, a mai afirmat femeia.
 
După al Doilea Război Mondial, castelul a devenit casă de promenadă, apoi subunitate de grăniceri, iar prin anii ‘60, după naţionalizare, a ajuns sediu de CAP. Atunci încă era în stare bună. După “libertatea” de după 1989 a început dezastrul, deşi conacul se află inclus pe lista patrimoniului naţional.
 
Au în posesie şi un lac

Pe lângă castel, domeniul de la Rudna cuprinde mai multe anexe, pământ întins pe 12 hectare, livadă de pruni, grădină şi chiar un lac, pe care actualii propritari vor să îl amenajeze pentru bărcuţe. Chiar şi acum mai au de primit una - alta de la stat, printre care şi fosta moară. Nici capela familiei Nikolici nu se află în actele proprietarilor. 


Cărămizile au început să fie furate din zidul castelului
 
Totul a costat 90.000 de euro, iar până în prezent s-au mai investit în reparaţii în jur de 100.000 de euro.

„Înainte veneam de două - trei ori pe an. Am început să amenajăm câte puţin. Am început cu o cameră şi o bucătărie, apoi un hol. Acum avem şapte camere amenajate, plus bucătăria. De doi ani de zile ne-am mutat definitiv aici. Este în lucru acum fosta sală de bal. Apoi vrem să refacem şi camera contesei, care are o gaură mare în podea. Nici nu ştiu câte camere există în castel, oricum peste 20. Subsolul este şi el uriaş şi am vrea să amenajăm acolo o cramă”, a mai declarat Maria Radermacher.

A emigrat în Germania de la Ghiroda

Maria Radermacher s-a născut în România, la Baia Mare, iar în perioada 1970-1982 a locuit în Ghiroda, lângă Timişoara. A ales să emigreze definitiv în Germania, alături de cele două fiice, Alice şi Nancy, atunci în vârstă de patru, respectiv 12 ani. În Germania s-a căsătorit cu Willie Radermacher, născut şi crescut la Köln.
 
„Când am plecat din România nu credeam că mă voi mai întoarce vreodată. Abia aşteptam să plec, la ce condiţii existau atunci. Am lucrat multe la viaţa mea. Şi în comerţ şi în alimentaţie. Ultimii zece ani i-am petrecut la compania de asigurări ADAC. Am avut şi un magazin cu obiecte de porţelan şi sticlărie”, a mai declarat Maria Radermacher. 

Maria Radermacher într-una din cele şapte camere restaurate

Planurile familiei Radermacher sunt multe, însă totul costă bani. Pentru restaurarea întregului castel ar avea nevoie de cel puţin un milion de euro. Vor încerca însă să acceseze fonduri europene, pentru ca apoi totul să fie introdus în circuitul turistic. 

„Petting Zoo” pe domeniul Nikolici
 
Înainte de toate, la castelul de la Rudna deja funcţionează un concept nou pentru România. Este vorba de un „Petting Zoo”. Un asemenea loc a fost deschis cu succes şi la Cluj.
 
„Copiii pot veni să vadă animale domestice. Am deschis de 1 iunie, iar de atunci au venit mai multe grupuri de grădiniţe. Oamenii de la oraş nu le mai pot arăta copiilor cum arată o găină sau un porc. Noi avem aici câteva exemplare de animale mai rare, printre care şi capre de Camerun”, a mai afirmat Maria Radermacher.   

În fosta moară aflată pe proprietate ar dori să realizeze un muzeu al familiei Nikolici.
 
În luna octombrie, la castelul de la Rudna se va organiza un „Octoberfest”, iar în această toamnă va avea loc şi un circuit al posesorilor de maşini retro. 

Castelul Nikolici de la Rudna în 2013

Satul Rudna era deţinut de familia Nikolici
 
Familia Nikolici de Rudna a fost una dintre cele mai distinse familii de origine sârbă din Ungaria, o familie care datorită impresionantei activităţi politice, dar mai ales economice, îşi merită cu siguranţă locul în paginile oricărei lucrări dedicate istoriei moderne a Banatului. 
 
Istoria familiei Nikolici, bazată pe mărturii documentare, începe cu anul 1694, an în care fraţilor Emanuel I, Peter I şi Szlavon Nikolici precum şi soţiei lui Emanuel I, Ana, le-a fost acordat titlul nobiliar maghiar de către regele Leopold I, titlul fiind publicat în acelaşi an la congregaţia comitatului Pesta. Urmaşii celor trei fraţi au locuit în Pesta, Buda, Raczkeve, Szent-Endre iar alţii au ajuns la Lugoj şi Ciacova.
 
Unul dintre fiii lui György II, era János II Nikolici, al cărui fiu János III Nikolici este cel care a achiziţionat domeniul Rudnei împreună cu socrul său Todor Ivankovici în anul 1782, cu ocazia licitaţiei bunurilor erariale din Părţile Sudice, organizate la Timişoara. A costat  52.028 guldeni, însă datorită problemelor întâmpinate cu fiscul a fost nevoit să îşi dovedească vechiul rang nobiliar prin intermediul unui aşa numit Processus productionalis. Ca urmare a procedurii respective i-a fost confirmat la 18 aprilie 1783 de către împăratul Iosif al II-lea vechiul său titlu nobiliar.


Castelul de la Rudna de altă dată
 
János III Nikolici a răscumpărat mai târziu partea deţinută de socrul său Todor Ivankovici, devenind astfel singurul proprietar al domeniului Rudna. Pentru că nu avea copii, l-a adoptat pe János Belcici, născut la Semlin în anul 1776. 

Fiul adoptiv şi noua eră Nikolici
 
La cererea lui János III Nikolici, regele Francisc I i-a recunoscut la 14 august 1804 donaţia pentru domeniul Rudna, fiului adoptiv János Belcici, care din acel moment va purta numele de Nikolici.
 
Prin actul din 1804 era aprobată adopţia, transferul titlului nobiliar şi al blazonului, precum şi renunţarea la numele Belcici, pe care l-a purtat până în acel moment.
 
János Belcici începe de fapt istoria modernă a familiei Nikolici. Printre meritele lui János III Nikolici, amintim că în anul 1792 a fost trimis în calitate de delegat la Dieta de la Pressburg unde a avut loc încoronarea împăratului Francisc, cu această ocazie fiind numit Cavaler al Ordinului „Pintenul de Aur”. A mai fost consilier al curţilor de apel din Torontal, Timiş şi Srem.
 
În sistemul de învăţământ a avut mari merite în Esseg, astfel că în anul 1787 a fost numit la conducerea şcolilor sârbeşti din localitate. În anul 1810 a devenit coadministrator la administraţia fondului naţional sârbesc iar între anii 1772 şi 1782 a făcut comerţ şi a păstrat legăturile cu fabricile de produse din lână persană din Viena şi Linz, fondând în interiorul ţării astfel de manufacturi.


Blazonul familiei Nikolici

János Belcici, devenit din anul 1804 János IV Nikolici, rămâne singurul proprietar al Rudnei şi deţinătorul titlului nobiliar al familiei Nikolici. 

Căsătorie cu fiica principelui Serbiei
 
Cu prima sa soţie, Erzsébet Karamath din Semlin a avut un fiu, numit János VII Nikolici de Rudna şi trei fiice: Maria, Elisabeta şi Sofia. Maria s-a căsătorit cu János Athanasievich de Valeapaj, Elisabeta s-a căsătorit cu baronul István Duka de Cadar iar Sofia a a devenit soţia lui Szilárd Manaszy de Hodoni. Cu a doua soţie, Lujza Tököly de Kevermes a avut doi fii: Péter IV de Rudna (1810–1878) căsătorit cu Mária Damaszkin de Németh şi Sándor I de Rudna (1825–1893) căsătorit cu Ágnes Manaszy de Hodoni.
 
În anul 1825 János IV Nikolici a cumpărat domeniul Macedonia (localitate în judeţul Timiş) de la familia Joannovici. A murit în anul 1828.Conform testamentului, bunurile sale au fost moştenite de cei trei fii ai săi şi anume: János VII Nikolici va primii domeniul Macedonia şi o parte din domeniul Rudna, iar Péter IV şi Sándor I vor moştenii suprafaţa rămasă din domeniul Rudna.
 
Referitor la János VII Nikolics de Rudna, acesta s-a căsătorit cu Elisabeta Obrenović, fiica principelui Serbiei, Miloş Obrenovici. Împreună au avut cinci fii, dintre care Mladen şi Milan au murit în copilărie iar Milos la vârstă adultă. 


Fedor Nikolici a fist guvernator civil în Bosnia şi Herzegovina

Fedor Nikolici a fost guvernator în Bosnia

Fedor I Nikolici (1836–1903) a deţinut funcţia de guvernator civil al Bosniei şi Herţegovinei (între anii 1882–1886). Ultimul amintit dintre fiii lui János VII Nikolici este Mihaly IV Nikolici de Rudna (1841–1916), moştenitorul domeniului Macedonia.
 
În anul 1854 János VII Nikolici de Rudna a obţinut din partea împăratului Franz Joseph I rangul de baron austriac, atât pentru el, cât şi pentru fi ii săi: Milos, Fedor şi Mihály. A murit în anul 1880.

În legătură cu Péter, acesta i-a vândut partea sa din domeniul Rudna în anul 1875 nepotului său Fedor I iar apoi s-a retras la Bega Szent-György unde a şi decedat în anul 1878. Fiul său Ivan a murit fără să aibă copii. Celălalt frate, Sándor, a vândut la rândul său partea sa din domeniul Rudna în 1873 şi a decedat în anul 1893.

Citiţi şi:

Blestem românesc asupra castelului prinţesei Elisabeta de la Banloc
 
 
 
Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea
citeste totul despre: