EXCLUSIV Un bănățean a reconstruit capitala Serbiei, Belgrad

Strada Knez Mihailov, creația bănățeanului Josimovici

Emilijan Josimovici, născut la Moldova Veche, a fost primul arhitect al Belgradului, de numele lui fiind legat reconstrucția capitala Serbiei după eliberarea de sub Imperiul Otoman.

Se știe că Banatul a oferit de-a lungul timpului numeroși oameni de valoare pentru cultura și istoria europeană. Din nefericire, mulți sunt încă iluștri necunoscuți pentru România, dar respectați și tratați ca atare în fostele spații care au aparținut Imperiului Austro-Ungar, cât și în alte părți. Unul din ei este Emilijan Josimovici. Este primul arhitect al Belgradului, iar de numele său se leagă practic reconstruirea actualei capitale a Serbiei, după eliberarea defintivă de sub Imperiul Otoman, în 1867.



GALERIE FOTO CU BALGRADUL TRASAT DE EMILIJAN JOSIMOVICI

Emilijan Josimovici s-a născut la Moldova Veche (astrăzi în județul Caraș-Severin-foto), în anul 1823, într-o familie de sârbi din Banatul fostului Imperiu Austro-Ungar. El a avut trei frați. Având în vedere că tatăl lui a murit de tânăr, Emilijan a fost crescut de omul de afaceri Mișa Anastasijevici.

În 1831 este înscris la şcoala primară, în Caransebeș, iar apoi face școala militară, la Lugoj. Și-a continuat studiile de filosofie și tehnică la Viena.

Emilijan a fost căsătorit de două ori: cu Emilia a avut trei copii, Anka, Nicolae și Milivoja.

Profesor și rector la Catedra de Matematică

La sosirea la Belgrad, pe 18 septembrie 1845, începe să predea matematică la o școală primară. A lucrat apoi ca profesor la Școala de Artilerie, din 1850, unde a predat matematică, mecanică și topografie. Din 19 noiembrie 1869, Emilijan Josimovici devine șeful Catedrei de Matematică și apoi rector, de unde iese la pensie după 33 de ani de activitate.

Josimovici a scris primele manuale de trigonometrie, matematică, geometrie și mecanică pentru învățământul superior din Serbia. De asemenea, scris cărți de arhitectură civilă și contruirea drumurilor.

Emilijan Josimovici a participat activ la viața publică și socială din Belgrad. A devenit membru al Societății de Litere și este precursor al Asociației de Ingeri și Tehnicieni din Serbia.

A făcut primul plan urbanistic al Belgradului

A devenit arhitectul Belgradului în 1867, după plecarea definitivă a Otomanilor, când capitala Serbiei avea să își schimbe fața în urma planului întocmit de Emilijan Josimovici (foto). Bănățeanul, considerat părintele urbanismului la Belgrad, a trasat actualul centru vechi și cele mai cunoscute străzi ale metropolei de azi.

Procesul de europeizare a Belgradului începe cu după planurile lui Josimovici, care a renunțat la stilul otomoman și a dărâmat cam tot ce s-a construit sub dominația turcilor. Clădirile din centrul Belgradului aparțin unor arhitrecți sârbi care au construit la secolul XIX-lea, în stilurile neoclasic, neobaroc, neorenascentist, eclectic și secession, cât și în stilul sârbesc.

Din planul primului arhitect al orașului fac parte strada Knez Mihailov, actuala Piața Universității, Piața Republicii și amenjararea cunoscutului parc Kalemegdan, unul din simbolurile Belgradului. Josimovici moare pe data de 25 mai 1897.

Centenarul adoptării primului Plan Urbanistic al Belgradului, a fost marcat în 1967, când strada Knez Mihailov devine zonă pietonală. În 1987, în Piața Republicii este ridicat un monument în amintirea lui Josimovici (foto).



Oraș de graniță cu Imperiul Austro-Ungar

Ocupat de trei ori (1688–1690, 1717–1739, 1789-1791) de austriecii conduși de Sfântul Împărat Roman Maximilian al Bavariei și Eugeniu de Savoia, Belgrad a fost recucerit mereu de Otomani, care pleacă de abia în 1867. Odată cu dobândirea completă a independenței Principatului Serbiei în 1878 și schimbarea în Regatul Serbiei în 1882, Belgrad a redevenit un oraș-cheie în Balcani și s-a dezvoltat rapid. Belgrad s-a aflat chiar la grinița Imperiului Austro-Ungar, orașul Zemun (astăzi cartier al Belgradului), fiind dincolo de graniță.