Chen Ming a dat China pentru Timişoara

Chen Ming

De 18 ani, bucătarul chinez descoperă România şi mentalitatea timişorenilor, dar nu regretă nicio zi petrecută departe de meleagurile natale.

PROFIL
Născut: 10.04.1957, oraşul Wuxi, provincia Jiangsu.
Studii: Inginer proiectant electronist
Experienţă: Managerul a două firme
Familie: Căsătorit, un copil

Chen Ming e un chinez care a ales să trăiască departe de ţara natală şi să descopere Timişoara. Înainte să ajungă în ţara noastră, bucătarul a avut ocazia să locuiască în Bolivia, Argentina, Rusia şi Ungaria, însă nu s-a simţit tocmai bine în aceste ţări, astfel că a ales să îşi continue pelerinajul prin lume. La puţină vreme după Revoluţia din 1989, Chen Ming a ajuns în România.

Auzise câteva lucruri frumoase despre Timişoara şi a decis să vadă pe propria piele dacă se va putea adapta spiritului bănăţean. Din acel moment au trecut 18 ani, iar fiecare zi pe care o petrece în Banat e unică. Spune că zilnic descoperă lucruri noi şi că timişorenii sunt oameni de toată isprava. „În momentul în care am plecat din China am considerat că trebuie să văd lumea. Era ca şi cum ieşisem dintr-o cutie şi trebuia să văd ce e mai departe de acele ziduri. Am fost în toate colţurile lumii, dar România e unică. Nu spun că ţara aceasta, care până la urmă este şi ţara mea, este perfectă, însă majoritatea oamenilor care o locuiesc au suflet mare şi se zbat pentru ideile lor. Eu nu regret că m-am stabilit aici. Pot spune că m-am îndrăgostit de oraşul de pe Bega“, a spus Chen Ming.

Plecat dintr-o ţară condusă de lideri comunişti, Chen Ming a descoperit în România, la puţină vreme după 1989, avântul oportunităţilor şi al noului spirit de afaceri, în care fiecare cetăţean se gândea să îşi deschidă o afacere. Cu o calificare de inginer proiectant electronist, Ming şi-a înfiinţat două companii, iar ambele reuşesc cu brio să înfrunte astăzi recesiunea economică.

„Eu am mizat pe afacerile în domeniul construcţiilor şi pe cele în domeniul muzicii şi echipamentelor video. Am avut această oportunitate şi am ales să profit de ea. În Timişoara, în momentul acesta, mai există 20 de chinezi, iar noi cu toţii ne ajutăm între noi“, mai spune chinezul. Chiar dacă o mare parte din timp îi este ocupată de afaceri, chinezul are o mare pasiune: bucătăria. La insistenţele prietenilor, Chen Ming a ajuns să concureze la competiţii serioase de bucătărie, pe care le-a şi câştigat cu reţete unice, în care mâncărurile româneşti sunt îmbunătăţite cu elemente şi tehnici chinezeşti.

„Mâncarea noastră este mult mai echilibrată. Spre exemplu, dacă mănânci multă carne, adaugi şi o cantitate mare de legume şi bambus care ajută la digestie. O specialitate chinezească nu poate fi bună dacă nu respectă cel puţin unul din cele trei criterii: design, miros, gust. Ca să ajungi însă să respecţi toate cele trei criterii, ai nevoie de timp şi de ustensile speciale, majoritatea de porţelan. Oricum, şi mâncarea românească e genială“, conchide Chen.

Întrebări şi răspunsuri

Cum îi vedeţi pe timişoreni?
Timişorenii sunt oameni buni, cu un suflet mare, care întotdeauna au ştiut să vadă partea bună din lucrurile rele. Bănăţenii sunt oameni muncitori, cărora nu le este frică de oportunităţi.

Cum vi se pare cultura din Banat?
Faptul că foarte aproape e Ungaria şi Serbia au adus numai câştiguri. Cultura din Timişoara e impresionantă. Vezi atâtea popoare diferite pe stradă încât nu trebuie să îţi fie frică de faptul că cineva s-ar putea uita ciudat la tine. Sunt chinez şi ştiu cel mai bine aceste lucruri.

Cât de repede v-aţi adaptat?
Încă din primele zile în care am ajuns în România am simţit cât de prietenoşi au fost timişorenii, câte mâini mi-au fost întinse pentru a mă putea adapta. În acest moment am mai mulţi prieteni români decât chinezi, şi pentru asta mulţumesc acestei ţări.

Ce-i place
„Îmi place să merg la vânătoare cu prietenii mei, timişorenii. E un sport relaxant, care îţi testează atenţia şi puterea de decizie. În plus, ai ocazia să cunoşti o serie de personalităţi diferite şi să îţi dezvolţi gândirea“.

Ce nu-i place
„Nu îmi place deloc clasa politică. Sunt convins de faptul că politicienii români sunt mai răi decât liderii comunişti chinezi. Nu se gândesc deloc la oameni. Chiar dacă e criză, trebuie să te descurci cu banii“.