Ce spunea Mircea Popescu, milionarul mort în Costa Rica: „Bitcoin este cel mai important proiect desfăşurat de specia umană la ora actuală”
0
Mircea Popescu - care a fost găsit mort pe o plajă din Costa Rica, a fost unul dintre pionierii reţelei Bitcoin şi unul din primii români care s-au ocupat de acest fenomen. Popescu a scris despre bitcoin pe blogul său, Trilema, încă din anul 2011.
În data de 3 ianuarie 2009 a fost minat primul block din reţeaua Bitcoin. În acest an, creaţia japonezului Satoshi Nakamoto a împlinit 12 ani de existenţă şi e mai puternică ca niciodată. Despre Satoshi Nakamoto se spune că nu ar fi fost de fapt o persoană, ci o entitate formată din marile companii (Sa)msung, (Toshi)ba, (Naka)michi şi (Moto)rola. Preţul bitcoinului a crescut enorm, de la an la an. Astfel, de la câţiva cenţi, un bitcoin a ajuns să valoreze (la 1 iulie 2021) aproximativ 35.000 de dolari.
Mircea Popescu - care a fost găsit mort pe o plajă din Costa Rica, a fost unul dintre pionierii reţelei Bitcoin, fiind printre primii investitori români în criptomonedă, în perioada în care aceasta apărea pe piaţă. El avea să se ocupe şi de minare, dar a înfiinţat şi un exchange, MPEx, pe care se putea tranzacţiona criptomonede.
Site-urile de specialitate susţin că ar fi avut un milion de BTC, pentru că în 2017 Mircea Popescu ar fi spus că va pune în vânzare această cantitate de criptovalută.
În anul 2011, Mircea Popescu a scris pe blogul său Trilema despre bitcoin şi crypto.
Am căutat câteva articole postate de Popescu, pentru a vedea cum gândea acesta despre ceva care nu era înţeleasă de multă lume la acea vreme.
„(…) Astăzi, deci cam la mijlocul lui 2011, ar trebui să existe undeva sub 7 milioane BTC după grafic, şi într-adevar numărul real este 6.883.500… Creerea valutei e rezervată unui sistem automat, asupra căruia ne vom apleca după ce înţelegem modul în care bitcoin îşi creează istoria.
Bitcoin foloseşte conceptul de "block", care-i o anumită cantitate de tranzacţii agregate împreună într-o "suprafaţă matematică", s-o numim astfel, compusă dintr-o mare cantitate de tranzacţii imposibile şi-un număr oarecare de tranzacţii reale. În general sistemul calibreaza suprafaţa matematică în discuţie aşa fel încât block-urile să se succeadă cam la fiecare zece minute.
Un block se încheie de îndată ce un participant a reuşit să-l "rezolve", adică să arate cum toate tranzacţiile incluse pot fi alcătuite într-un construct matematic definit după nişte anumite criterii, fixe. Rezolvarea unui block necesită o cantitate de putere de calcul (care în cadrul bitcoin se măsoara în "hashes", cea mai mica unitate de muncă - da, vine de la hash, că asta şi este) care poate fi ajustată arbitrar mărind sau micşorând "suprafaţa matematică" a block-ului respectiv.
O suprafaţă mai mare are avantajul că măreşte securitatea sistemului, dar şi dezavantajul că îi creşte costurile de administrare (sub formă directă a puterii de procesare necesare la fiecare 10 minute). O suprafaţă mică are avantajul unor costuri mai mici, şi bineînţeles dezavantajul unei securităţi mai slabe. Ca întotdeauna, securitatea este o funcţie inversă a convenienţei.
Fiecare block rezolvat acordă rezolvatorului un bonus, sub forma de bitcoins. La ora actuală acest bonus este de 50 BTC. El e programat să scadă constant, ajungând în cele din urma la 0 cândva în 2140. Aceste bonusuri sunt singura sursă de bitcoins din sistem, şi acesta este motivul pentru care masa monetară evoluează într-o asimptotă în graficul de mai sus. De-aici şi analogia cu minerii, pe considerentul că dacă bitcoins ar fi nişte bani de aur, atunci cei care încearcă să rezolve block-uri sunt un fel de mineri care caută aur (şi cei ce le chiar rezolvă sunt cei care-l chiar găsesc).
Merită probabil observat, în incheiere, că sistemul a ajuns la o suficient de mare dezvoltare încât dificultatea cea arbitrar setată la 1,690,906 este aproximativ echivalentul a 12.5 Thps (tera hashes per second), adica în termeni mai comuni aproximativ 157.71 Peta FLOPS (Floating Point Operations Per Second, adica numărul de operaţii cu numere reale pe secundă)… Puterea de calcul agregată a reţelei bitcoin este cam de douazeci de ori mai mare decât puterea celui mai rapid computer din lume… Cu alte cuvinte, bitcoin este cam cel mai important proiect desfăşurat de specia umană la ora actuală. Asta-i tot”, a scris Mircea Popescu.
Articolul de mai sus a fost precedat de un altul, în care Mircea Popescu a scris despre câteva noţiuni de bază, pentru care bitcoinul nu s-ar putea înţelege. Popescu a vorbit despre “chei criptografice asimetrice”, “baze de date”, “peer to peer” şi “anonimitate”.
“Chei criptografice asimetrice. Hai să facem un exerciţiu. Calculaţi factorii primi ai numărului 19957201. Aveţi 60 de secunde. N-a mers chiar aşa uşor, este? De fapt problema factorizării e una dintre cele mai dificile în numerologia modernă. Hai să vedem ceva mai simplu atunci: calculaţi 17×19×137×451, tot în 60 de secunde. Asta sigur puteţi face, probabil cu un calculator, dar de putut se poate, chiar şi-n mai puţin de un minut.
Ei, cele două entităţi, anume "19957201" şi "17×19×137×451" se găsesc într-o relaţie de egalitate. Prima se poate obţine relativ uşor din a doua, dar a doua se obţine destul de dificil din prima. Chiar dacă operaţiile matematice considerate sunt ceva mai complexe decât egalitatea aritmetică şi înmulţirea aritmetică, tot se pot găsi entităţi care să se găsească în această situaţie, ba chiar amplificată.
Şi-acum: "17×19×137×451" este cheia privată. Din ea puteţi obţine cheia publică foarte uşor, şi-o puteţi de asemenea folosi pentru a decripta text ce-a fost criptat cu cheia publică. "19957201" e cheia publică. Ea poate fi folosită pentru a cripta chestii care nu vor putea fi citite decât de cel ce deţine cheia privată.
Asta-i toată povestea cu cheile asimetrice: o pereche de entităţi matematice care au proprietatea ca prima se transformă uşor în a doua, în timp ce a doua se transforma foarte dificil în prima. După care textul criptat cu a doua nu poate fi decriptat decât de cel ce o deţine pe prima. Vă daţi seama că într-o astfel de situaţie cineva poate lăsa mesajele criptate pe masă, şi fiecare poate veni să îşi aleagă mesajul destinat lui, identificat după criteriul că-l poate decripta. O soluţie criptografică foarte elegantă, până la urmă, şi ca rezultat cea mai folosită în practică”, explică Popescu.
“Peer to peer. Prescurtat frecvent p2p, peer to peer e un sistem care îngăduie participanţilor să recunoască independent ce informaţie au şi ce informaţie le lipseşte dintr-un set arbitrar definit. În practica asta se realizează împărţind o colecţie de date în bucăţele mititele după un criteriu anume. Toţi utilizatorii au capacitatea de-a identifica ce bucăţele au deja, ce bucăţele le lipsesc, şi în ce măsură o bucăţică propusă este chiar bucăţica pe care o caută. După care se pot apuca de tranzacţii între ei, căutându-şi singuri şi de capul lor bucăţelele lipsă, fără a avea nici o nevoie de îndrumare de la centru.
Se descurcă singuri, şi din cauză că se descurcă singuri peer to peer este de departe cea mai importantă chestie de pe tot internetul, pentru cei care subscriu la o ideologie anticentralistă, sau decentralistă: e implementarea practică a garanţiei certe că nici un guvern n-are ce să caute acolo”, a completat Popescu.
Întregul articol îl puteţi citit pe blogul Trilema.
Vă mai recomandăm:
Extravaganţele celui mai bogat român în bitcoin, mort în Costa Rica. „Era ciudat şi foarte caustic în limbaj”
Minatul de bitcoin în 2021 nu mai e rentabil pentru omul simplu. Noua modă în crypto este „stakingul”
„Bull run“, sezonul în care investitorii în crypto visează să se îmbogăţească. Pe lângă Bitcoin şi Ethereum mai există peste 6.000 de monede virtuale
Ethereum, a doua criptomonedă după Bitcoin, a depăşit recordul istoric. Povestea unei platforme pentru care comunitatea crypto este în extaz
Fenomenul Bitcoin: Dacă în urmă cu 12 ani ai fi investit 1.000 de dolari, astăzi aveai 280 de milioane de dolari
Cursuri despre criptomonede, la UVT. Premieră în România. Confondatorul Etherium susţine unul din module
Se încarcă comentariile...
