Autogara din Belgrad s-a transformat într-o tabără a refugiaţilor: sirienii cu bani stau la hotel, migranţii săraci dorm în cort - corespondenţă din Serbia
0
„Adevărul“ vă prezintă un reportaj în autogara din Belgrad, unul dintre punctele importante de pe ruta migranţilor din Asia Mică, în drumul lor spre Occident.
Viaţa locuitorilor din Serbia a fost bulversată de acest fenomen istoric de amploare creat de migranţii din Asia Mică. Numărul celor care au tranzitat ţara vecină în ultimele luni a fost uriaş. Ridicarea gardului de către Ungaria pe toată frontiera cu Serbia a redus considerabil numărul migranţilor din Asia Mică. Aşa se face că viaţa în localitatea de graniţă Horgoş, din provincia Voivodina, a revenit la normal. Micuţul oraş a scăpat era străbătut în număr de 3.000-4.000 pe zi. După incidentele de la frontiera Horgoş-Roszke, unde migranţii au atacat cu pietre forţele de ordine maghiare, ruta refugiaţilor a fost modificată spre graniţele cu Croaţia şi Slovenia.
„În ultimele luni, regiunea noastră a fost tranzitată de peste 140.000 de persoane. De câteva zile, pot spune că dispărut migranţii din Kanija, Horgoş şi din regiunea noastră. Toate acestea se datorează gardului ridicat de Ungaria. Nu ştim deocamdată care va fi soarta taberei, deocamdată este menţinut ca tabără de rezervă. Ţin să mulţumesc tuturor organizaţiilor care s-au implicat în această muncă, pentru păstrarea liniştei şi ca refugiaţii să poate pleca în siguranţă. Au fost şi multe orgabnizaţii internaţionale care ne-au ajutat. Fără ei noi singuri nu ne puteam descurca”, a declarat Bimbo Mihaly, primarul din oraşul Kanija, unde a existat o tabără care putea primi 500 de refugiaţi.
Tabăra de corturi de la autogară
Am ajuns în Belgrad, capitala Serbiei, unul din punctele cheie ale migranţi. Autogara este locul unde se dă adunarea, după ce se vine din Macedonia, dar şi locul de unde se pleacă, cu alte autocare, ori cu taxiurile sau maşinilie traficanţilor, acum doar spre graniţele cu Croaţia şi Slovenia, dar în trecut spre cel cu Ungaria. Autogara din Belgrad este şi acum o zonă importantă de tranzit. De aici se îmbarcă migranţii veniţi din direcţia Macedonia, spre graniţele cu Slovenia şi Croaţia.
„Este mult mai puţină lume decât a fost. A scăzut simţitor numărul migranţilor. Mulţi nici mai vin în Belgrad, ci aleg o altă rută spre Croaţia şi Slovenia”, ne spune unul din voluntarii de la Crucea Roşie, organizaţie prezentă în autogară cu un cort de prim-ajutor.
Două parcuri aflate lângă autogară sunt ocupate de migranţii care şi-au ridicat aici corturile. La intrare, migranţii sunt întâmpinaţi de un „Info Park”, un punct de informare bine pus la punct. Persoane vorbitoare de limba arabă le oferă indicaţii. Informaţiile proaspete sunt trecute zilnic cu markerul pe o tablă, în limbile engleză şi arabă. Oamenii pot afla cele mai proaspete ştiri din zonele de graniţă cu Croaţia, Slovenia şi Ungaria.
„Află de la noi traseul spre Croaţia. De unde iau busul, rutele, cât îi costă. De aici până la graniţă biletul este 10 euro. Îi rugăm să aibă grijă şi să nu se lase păcăliţi de traficanţii care vor să le ia bani mulţi. Le spunem că în Croaţia nu sunt obligaţi să se înregistreze. Le atragem atenţia că la graniţa cu Slovacia e posibil să aibă parte de mai multă aşteptare, ca atare le recomandăm Croaţia, spre localităţile Şid şi Tovarnic. De asemenea, le spunem că nu se mai merge spre Horgoş, pentru că acolo graniţa a fost închisă”, ne spune Igor, unul din voluntarii de la organizaţia AID Serbia.
„Sunt foarte bine organizaţi cei de la Belgrad”
Oana Taloş a făcut parte dintr-o echipă de voluntari din Timişoara, care a dus ajutoare (pături, mâncare şi obiecte sanitare) refugiaţilor din Belgrad. „Am remarcat că e mult mai puţină lume, dar şi faptul că sunt foarte bine organizaţi cei de la Belgrad. Am ajuns la sărbătoarea lor, de 70 de zile după Ramadan. Am văzut că li s-a pregătit masă caldă şi a fost adus un imam să se roage cu ei. Interesant este că la Belgrad există un depozit foarte mare, unde oamenii găsesc orice, de la mâncare, ceai, cafea, la haine, asortate ca la piaţă. Cam ciudat că e deschis doar până la ora 16.00”, a declarat Oana Taloş.
Sirienii stau şi la hotel
Voluntarii mişună non-stop printre corturi, copiii sunt invitaţi să deseneze, să coloreze şi să se joace în zone special amenajate. Majoritatea celor care sunt „cazaţi” în corturi sunt afgani, kurzi şi irakieni. Foarte puţini sirieni. „Sirienii nu stau în corturi. Cum vin, se odihnesc un pic, apoi urcă în autocare şi pleacă mai departe. Cei care stau în corturi sunt mai săraci, nu au bani”, ne spune unul dintre sirienii care aştepta să urce în autobuzul spre graniţa cu Croaţia. „Stăm de 14 zile aici în cort. Nu mai avem niciun ban. Aşteptăm să primim ceva ajutoare, ni s-a promis. Sperăm să plecăm şi noi cât mai repede, asta nu viaţă”, ne-a spus unul din afganii care stau în parc.
Autorităţile sârbe au pus la dispoziţia apă cu camioane cu cisterne. În aceste condiţii se spală, se barbieresc sau se spală pe dinţi migranţii.
Majoritatea sirienilor pe care i-am întâlnit la autogară aşteată următoarea cursă. Alţii, mai avuţi, merg chiar cu taxiul. Cei care vor să îşi tragă sufletul chiar stau la hotel. Am întâlnit în parc un tânăr care distribuia pliante în limba arabă pentru un hostel din Belgrad. Sârbii nu par însă afectaţi şi nici deranjaţi de „campingul” din cele două parcuri. Oamenii trec grăbiţi printre refugiaţii care mai încing şi câte o miuţă. Venirea frigului ar putea să stopeze valul, cel puţin până la primăvară.
VIDEO Reportaj din Serbia. În genunchi în faţa gardului Ungariei, migranţii au scandat: „Deschideţi, deschideţi! Germania, Germania!”
REPORTAJ VIDEO În căutarea vieţii. Calvarul refugiaţilor, la poarta UE: „Mulţumim Germaniei, voi face totul să nu o dezamăgesc!”
Apocalipsa refugiaţilor la porţile Uniunii Europene - val de drame, sărăcie, boli şi mizerie. Imigrant: „Vreau să trăiesc fără război, fără violenţă, fără moarte“
Se încarcă comentariile...
