Timişoara: Cum au cucerit bănăţenii Parisul (Fotoreportaj)

Timişoara: Cum au cucerit bănăţenii Parisul (Fotoreportaj)

Ruga Bănăţeană a ajuns, în premieră, şi în capitala pariziană

Muzica populară şi horele româneşti au umplut strada Jean de Beauvais din Paris de români şi francezi, dornici să ia o porţie bună de cultură bănăţeană. Cea mai mare sărbătoare a familiilor din Vestul României s-a mutat în capitala pariziană şi le-a dat ocazia francezilor să guste din „păpricaşul bănăţan”, care „nu-i nici ciorbă, nici tocană, ci amândouă la un loc”, după cum explică Uica Mihai, un bănăţean de excepţie. Românii stabiliţi de ani buni în Franţa nu au stat pe gânduri şi s-au reunit cu mic, cu mare la Paris, pentru a sărbători şi a asculta artiste precum Nicoleta Voica sau Elena Jurjescu-Todi.

„Ruga a avut un succes mai mare decât ne-am aşteptat. Peste o mie de români şi francezi au venit la sărbătoarea noastră”, a explicat profesorul Ioan Haţegan, directorul Societăţii Culturale „Banatul” din Timişoara şi organizator al Rugii Bănăţene de la Paris. Pentru că jocul bănăţean s-a încins în mijlocul străzii, sutele de „goşti” ai rugii dansând până la căderea serii, circulaţia pe strada pariziană a fost oprită. „Poliţia a supravegheat întregul eveniment şi totul a decurs conform planificării”, a explicat profesorul Haţegan.

Potrivit organizatorilor, francezii s-au alăturat fără ezitare horei bănăţene, şi au învăţat rapid paşii de dans, de la ansamblurile folclorice „Semenicul” din Reşiţa, „Ghiocelul” din Giroc şi „Hora Belinţului” din Timiş. „Am luat-o la joc şi pe o negresă care stătea pe margine, şi a prins imediat paşii”, a spus Ioan Haţegan.

Zile cu joc şi voie bună

„Le-am explicat francezilor ce înseamnă ruga pentru bănăţeni: o sărbătoare a comunităţii, în care familia mare se reuneşte ogligatoriu, acasă”, a spus profesorul Haţegan. Sâmbătă, invitaţii la rugă s-au întâlnit în Salonul Albastru al Ambasadei României la Paris, iar duminică, Biserica ortodoxă română din strada Jean Beauvais i-a găzduit pe toţi credincioşii, români şi francezi. Ideea organizării Rugii Bănăţene la Paris aparţine preotului Constantin Târziu, care slujeşte acum la Catedrala Sfinţilor Arhangheli din Paris şi care este originar din comuna timişeană Belinţ. Conform tradiţiei bănăţene, „jocul” a durat între orele 11.30 şi 22.00.

Export de cultură bănăţeană

Ambasadorii bănăţenilor la Paris au dus cu ei în Franţa o mulţime de obiecte specifice culturii româneşti. „A fost prima ediţie a Rugii Bănăţene peste graniţe şi am dus cu noi o mulţime de cărţi şi obiecte specifice Banatului, care au fost foarte bine primite în Franţa”, a spus Ioan Haţegan.