Leoaicele care au trăit în mizerie în grădina zoo din Timişoara au devenit libere în savana africană GALERIE FOTO
0Cele patru leoaice din Timişoara transferate în luna iulie, de către Vier Pfoten, în rezervaţia Lionsrock din Africa de Sud se adaptează foarte bine la noul mediu, căpătând îndrazneală şi plăcere de a explora natura din jurul lor.
După o viaţă petrecută într-un ţarc extrem de strâmt, direct pe ciment, leoaicele de la grădina Zoo din Timişoara îşi recupereaza pe zi ce trece instinctele naturale de animal de pradă.
Pe 3 iulie 2012, tânara leoaică Andy şi alte trei leoaice de la Zoo Timişoara începeau drumul către o nouă viaţă. După o călătorie de peste 14.000 de kilometri până în Africa de Sud, animalele aveau să cunoască pentru prima oară mediul natural din care provin.
GALERIE FOTO Copyright foto: Mihai Vasile/VIER PFOTEN; Karina Knapek/VIER PFOTEN
O data ajunse la Lionsrock, animalele au fost eliberate în aşa numitele ţarcuri de adaptare, mai mici decât cele permanente. Aceste ţarcuri întinse pe jumătăţi de hectare, sunt special amenajate pentru nou veniţii la Lionsrock, ca să se adapteze mai uşor la noul mediu şi ca să fie monitorizaţi mai uşor.
Ca în cazul tuturor felinor mari, celor patru leoaice din România li s-au introdus în ţarcuri elemente de stimulare a comportamentului natural: mingii agăţate de sfori, bucăţi de carcase sau de blană, saci umpluţi cu un amestec de paie, condimente şi fecale de animale de pradă sau bucăţi de carne ascunse în tufişuri sau în scorburi de copac.
Toate aceste lucruri le stimulează să se joace, să elimine stresul şi comportamentul stereotip specific animalelor ţinute în captivitate, dar şi să-şi regăsească instinctele naturale, tocite după ani de stat după gratii.
Mancare, joacă şi relaxare, noile preocupări ale lui Andy
Andy şi-a revenit cel mai repede după lungul drum până în Africa de Sud. Cele câteva escoriaţii de pe piele capatate în timpul transportului s-au vindecat rapid. În perioada de acomodare la Lionsrock a fost vizitată zilnic de voluntari, care petreceau câteva ore cu ea. Dacă în primele zile a fost mai agitată, atrăgând atenţia prin lungi ragete, acum este mult mai calma şi relaxată.
În ţarcul de adaptare a primit diverse jucării şi elemente de stimulare a comportamentului natural. Dacă la început le-a ignorat, ulterior a descoperit că sunt foarte intersante şi a început să se joace cu ele. Acest lucru a ajutat-o să se simtă mai bine şi să elimine stresul adaptării. Medicii au creat un plan nutriţional pentru ea, ca să ajungă la greutatea normală pentru vârsta ei.
În fiecare zi, Andy descoperă lucruri noi. Ori se joacă cu tot ce-i pică în labe, ori îl urmăreşte pe vecinul ei de ţarc – un leu matur – pe care-l aleargă neobosită de-a lungul gardului.
Andy nu mai caută atât de mult prezenţa oamenilor, aşa cum fusese obişnuită de mică. A înlocuit stresul şi plimbatul obsesiv cu joaca, mâncatul şi dormitul, lucruri absolut normale pentru vârsta ei.
Fericire, Frumusete si Libertate
Toate cele trei leoaice preluate de la Zoo Timişoara au fost amplasate în acelaşi ţarc şi au primit nume africane: Rethabile (“Suntem fericiţi”), Mosa (“Frumuseţe”) şi Tokoloho (“Libertate”). Cea mai calmă şi încrezatoare dintre ele este Mosa, care poate fi considerată fără îndoiala capul grupului.
Tokoloho era la început foarte timidă şi continua să se ascunda atunci când apăreau ingrijitorii din rezervaţie. Când a ajuns pe pământ african, Tokoloho prefera să rămână în cuşcă o zi şi jumătate până să îndrăznească să iasă şi să se plimbe prin ţarc. Insa, zi dupa zi, a căpătat mai multă încredere. Şi-a găsit locul ei preferat în ţarc, unde se tolăneşte şi se lasă mângâiată de razele soarelui african. A devenit mai relaxată în preajma oamenilor, nu se mai ascunde când îi vede pe îngrijitori iar, mai nou, a început să fie interesată de ceilalţi lei din rezervaţie.
De la o cuşcă de 42 metri pătraţi la un ţarc de peste un hectar
Toate cele patru leoaice aduse din Timişoara mănâncă foarte bine, iar starea lor generală se îmbunătăţeste văzând cu ochii. Dacă Andy primeste zilnic circa trei kilograme de carne de vită, cu tot cu oase şi piele, celelalte trei leoaice primesc de doua ori pe săptămâna circa 15 kilograme de carne de vită, acesta fiind orarul de hrană obişnuit pentru grupurile de lei. Toate felinele primesc suplimente nutritive adaugate hranei, respectiv minerale şi vitamine.
După perioada de adaptare, leoaicele vor fi mutate în ţarcurile permanente, care au o suprafata de minimum un hectar, în funcţie de mărimea grupului în care sunt amplasate. Ca o comparaţie, ţarcul în care au trăit cele trei leoaice de la Zoo timp de nouă ani măsura doar 42 metri pătraţi. Ţarcurile sunt construite pe teren natural, având tufişuri şi copaci în perimetru.
Leii au la dispoziţie adăpost special pentru noapte, precum şi structuri mai înalte pe care să se poata cocoţa. Alte structuri naturale, fabricate din trunchiuri de copaci, oferă animalelor posibilitatea de a se ascunde şi de a se adăposti. În prezent, Vier Pfoten caută un partener de ţarc pentru Andy, deoarece felinele sunt animale cu un comportament social foarte dezvoltat.
Lionsrock, şansa la o viaţă normală
Pe langă cele patru leoaice din Timişoara, Vier Pfoten a transferat până în prezent 28 de lei şi un tigru din România către rezervaţia Lionsrock. Animalele trăiau în mizerie în grădinile zoo din România sau erau ţinute în condiţii improprii de către persoane fizice.