FOTO VIDEO Cum a făcut Brâncuşi o lume întreagă să iubească Târgu Jiu. Toate secretele despre Poarta Sărutului, Masa Tăcerii şi Coloana Infinitului
0Campania ”Adevarul”, ”125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă” a ajuns acasă la geniul Brâncuşi. Orice turist care ajunge în Târgu Jiu se opreşte, pentru început, în cele două parcuri mari ale oraşului în care se găsesc principalele operele ale marelui sculptor: Coloana fără de Sfârşit, Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii.
Coloana fără Sfârşit se află în Parcul Coloanei, amplasat chiar la intrare în Târgu Jiu, pe drumul ce duce către Râmnicu Vâlcea, iar Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii se găsesc în Parcul Central aflat în zona centrală a oraşului. Cele două parcuri sunt unite de o stradă, în lungime de un kilometru şi jumătate, care este dreaptă ca o axă, şi se numeşte Calea Eroilor. Acest drum a fost gândit de însuşi Brâncuşi să facă parte din conceptul său arhitectural, astfel că întregul ansamblu monumental poartă denumirea de „Calea Eroilor“.
Brâncuşologii, oamenii care şi-au dedicat întreaga viaţă cercetării operei şi vieţii lui Constantin Brâncuşi, au găsit şi încă mai cercetează semificaţiile ansamblului monumental, care are o simbolisitică specială. Cea mai întâlnită teorie constă în aceea că Masa Tăcerii, în jurul căreia sunt 12 scaune, reprezintă naşterea, locul unde se strânge familia şi de unde pleacă, apoi, la luptă viitori eroi ai neamului. Masa mai poate însemna şi un fel de moară a timpului, prin cele 12 scaune dispuse în jurul ei, tot atâtea ca şi lunile anului, care pot sugera scurgerea timpului. Nu trebuie trecută cu vederea prezenţa râului Jiu lânga Masa Tăcerii, dar şi a unui pod cu semnificaţii istorice. În Primul Război Mondial, populaţia oraşului şi-a apărat aici localitatea de invazia nemţilor şi a reuşit să-i oprească.
Urmează Aleea Scaunelor, care leagă Masa Tăcerii de Poarta Sărutului. Aleea este formată din 30 de scaune, aşezate în mod egal de-o parte şi de alta, şi reprezintă parcurgerea unei anumite etape a vieţii şi soarta fiecăruia. Lângă Poarta Sărutului se află două bănci din piatră care au fost cioplite de Brâncuşi. Poarta Sărutului are semnificaţia de trecere spre o nouă etapă a viieţii, prin iubire. Pe stâlpii monumentului se găseşte simbolul sărutului şi al comuniunii dintre bărbat şi femeie, iar partea superioară care este amplasatpă pe stâlpi este asemuită cu o ladă de zestre.
Calea Eroilor, strada din Târgu Jiu în lungime de 1,5 kilometri este calea "sufletelor eroilor", un drum iniţiatic prin viaţă pe care eroii îl parcurg până la jertfa supremă. Un alt element important al ansamblului este Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, care se află pe axul Căii Eroilor şi a fost integrată creaţiei brâncuşiene, realizând o legătura între elementele ansamblului sculptural. Ridicată pe locul unei alte biserici ce data din anul 1777, ea a fost reconstruită între anii 1927 şi 1938 şi inaugurată o dată cu complexul executat de Brâncusi. Coloana fără Sfârşit reprezintă urcuşurile şi coborâşurile vieţii, dar şi înălţarea la cer a sufletelor eroilor.
Costurile au fost suportate de Liga Naţională a Femeilor Gorjene
Ansamblul realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu este singura lucrare de artă monumentală de amploare creată de acesta. Întregul ansamblu monumental este un omagiu adus eroilor căzuţi în timpul Primului Război Mondial. Brâncuşi a fost solicitat, în anul 1935, de către soţia primului ministru Gheorghe Tătărescu, care conducea Liga Naţională a Femeilor Gorjene, să construiască un monument comemorativ în memoria eroilor gorjeni. Toate costurile de ridicare a ansamblului au fost suportate de Liga Naţională a Femeilor Gorjene.
Lipsesc mijloacele de promovare
Cele două parcuri în se care se găsesc capodoperele brâncuşiene sunt, după cum era şi normal, cele mai vizitate locuri din Târgu Jiu. În zilele de weekend, în special, străzile din faţa parcurilor sunt pline de autocare cu turişti veniţi din toată ţara să descopere geniul lui Brâncuşi semnificaţiile operei lui. Lipsesc, din păcate, mijloacele de promovare a creaţiei brâncuşiene. În Parcul Central se află un punct turistic, de unde se pot cumpăra suveniruri şi broşuri. Cei care doresc pot să consemneze câteva impresii în Cartea de Oaspeţi.
Centrul de Artă «Constantin Brâncuşi» se află într-o clădire veche cu specific românesc, aflată tot în Parcul Central, pe marginea Jiului, la mică distanţă de Masa Tăcerii. Aici, vizitatorii au posibilitatea să vadă o expoziţie de fotografie cu instantanee din timpul realizării Ansamblului monumental de la Târgu Jiu. În Parcul Coloanei nu se găseşte nici măcar un punct de informare sau un spaţiu destinat comercializării de suveniruri. S-a discutat mult despre construcţia unui muzeu dedicat lui Constantin Brâncuşi, dar ideea a fost abandonată.
Una dintre cele mai interesante idei de promovare a fost transmiterea de imagini live pe internet cu cele trei opere de artă. Astfel, în dreptul fiecărei lucrări sunt instalate camere de luat vederi care transmit imagini cu fiecare lucrare de artă ce pot fi urmărite pe site-ul Centrului de Artă «Constantin Brâncuşi».
Coloana, la un pas de a fi distrusă
Coloana fără Sfârşit a fost la un pas de a fi distrusă de comunişti, care o considerau o lucrare degradantă şi fără nicio valoare.
În urmă cu 60 de ani, comuniştii i-au dat ordin lui Tănasie Lolescu să dărâme Coloana Infinitului pentru a o vinde la fier vechi. Lolescu este originar din Hobiţa, satul marelui sculptor Constantin Brâncuşi, dar atunci făcea parte din UTC. Avea doar 24 de ani şi era entuziasmat de idealurile comuniste. În primăvară, prim-secretarul Constantin Babalîc i-a dat ordin să demoleze Coloana Infinitului. S-a duc la Coloană împreună cu tractoristul Milotin şi cu un tractor IAR. Când au ajuns în Parcul Central din Târgu-Jiu, Lolescu şi Milotin au legat lanţul tractorului de primul modul al Coloanei. A tras cu tractorul, dar lanţul s-a rupt. Au legat din nou lanţul, dar de mai multe ori în jurul Coloanei, şi au tras din nou. Tractorul s-a ridicat pe două roţi, dar Coloana nu s-a clintit. Aceasta este povestea încercării de a demola Coloana lui Brâncuşi, care a fost relatată chiar de către Tănasie Lolescu.
Ce se mai poate vizita
Dacă aţi vizitat ansamblul monumental din Târgu Jiu este imperios să ajungeţi şi în Hobiţa, satul aflat la o distanţă de 25 kilometri de Târgu Jiu, unde s-a născut sculptorul Constantin Brâncuşi. Aici se află Casa Memorială, unde puteţi vedea o interesantă colecţie de obiecte de mobilier şi unelte folosite în agricultură şi la practicarea unor meşteşuguri. Puteţi să vedeţi locurile copilăriei lui Brâncuşi, zăvoiul de lângă Bistriţa, cimitirul satului în care se află mormintele părinţilor lui Brâncuşi şi o biserică din lemn construită de bunicul marelui sculptorului.
Casa memorială „Ecaterina Teodoroiu“ se află în cartierul Vădeni din Târgu-Jiu şi este cea originală, în care s-a născut eroina de la Jiu, păstrându-se inclusiv câteva obiecte de mobilier. În această căsuţă ţărănească veche de peste 150 de ani s-a născut Ecaterina Teodoroiu şi au trăit zece suflete: părinţii Vasile şi Elena şi cei opt copii – cinci băieţi şi trei fete. Toate elementele casei s-au păstrat. În unele locuri, lemnul este afectat de mucegai, iar şindrila de pe acoperiş trebuie înlocuită, dar, în general, locuinţa se află în condiţii bune. Aici se păstrează mai multe obiecte personale care i-au aparţinut eroinei, cum ar fi părul pe care l-a tăiat înainte de a se înrola, fundele cu care îşi lega părul, batiste, un pieptar şi o cămaşă militară. Din mobilier mai există patul, unele scaune şi o ladă de zestre.
Dacă ajungeţi în Târgu Jiui nu trebuie să rataţi Cheile Sohodolului, care se află la numai 20 km de Târgu Jiu. Datorită reliefului carstic din zonă, care cuprinde valori de patrimoniu şi specii rare de plante, Cheile au primit statutul de arie protejată, iar taxa de intrare este de 10 lei. Situate în apropiere de comuna gorjeană Runcu, pe o ramificaţie a Drumului Naţional 67, Cheile Sohodolului au forme unice, imposibil de reprodus de mâna omului. Dacă te afli în oraşul lui Brâncuşi, ca să ajungi aici trebuie să te îndrepţi spre Baia de Aramă. După 15 kilometri de mers cu maşina virezi la dreapta, iar după încă 5 kilometri îţi apare în faţă satul Runcu.
La mai puţin de doi kilometri de centrul satului, Cheile Sohodolului te obligă să laşi la intrare grijile şi viaţa agitată de la oraş. Aceste minunăţii ale naturii se întind pe aproximativ 10 kilometri în interiorul Munţilor Vâlcan şi se aseamănă cu un canion săpat în stâncă. Sus, pe creste, turiştii sunt întâmpinaţi de formaţiuni de roci modelate de forţa vântului. Inelul, cea mai cunoscută dintre acestea, se aseamănă cu o fereastră prin care se poate vedea cerul.
Unde te poţi caza
În municipiul Târgu Jiu poţi să găseşti locuri de cazare la pensiuni şi hoteluri la tarife care pornesc de la 80 de lei şi ajungă până la 300 de lei. Dacă îţi doreşti să fii în apropierea operelor lui Brâncuşi, chiar în faţa Parcului Central se află o pensiune cu stil, unde se poate şi mânca. De asemenea, dacă îţi doreşti, te poţi caza într-un hotel aflat chiar pe Calea Eroilor, într-o clădire care i-a aprţinut familiei lui Gheorghe Tătărăscu.
Dacă ai fost în locuri inedite de lângă unul dintre cele mai frumoase drumuri din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc renumit al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră deFacebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
CITEŞTE ŞI:
VIDEO FOTO Cheile Buţii din Retezat, raiul cascadelor. Locul în care liniştea pune stăpânire pe tine
Tu de ce mai iubeşti România? 125 de însemnări din primul jurnal de vacanţă scris de o ţară întreagă
Se încarcă comentariile...
