Două deserturi delicioase numai bune pentru o zi călduroasă de vară, recomandate de Radu Anton Roman în cărţile sale de bucate

Deserturile lui Radu Anton Roman pentru vară sunt senzaţionale DESEN: Vali Ivan

Bucuria verii se simte cel mai bine în bucătărie. Gospodinele îşi pot uimi musafirii cu cele mai delicioase reţete pe care Radu Anton Roman le-a creat sau le-a prezentat special pentru cel mai călduros anotimp al anului. Iată mai jos câteva idei pentru deserturi şi prânzuri gustoase.

Jurnalist, scriitor şi gastronom împătimit, Radu Anton Roman a cucerit publicul din România cu reţetele autentice pe care le-a cules, în timpul peregrinărilor sale prin ţară. 

Multe dintre ele au fost adăugate în prima carte de bucate pe care Radu Anton Roman a publicat-o în anul 1998, denumită „Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti”. 

Una din recomandările de vară pentru gospodine este un sirop preparat din seminţe de pepene galben. Denumit „sirop de smintoacă de pepene galben”, preparatul – minune se doreşte a fi o băutură revigorantă, care poate fi consumată cu plăcere în zilele toride de vară. Despre acest produs culinar, Radu Anton Roman scria în cartea sa că „parfumul său e atât de năucitor, încât miroase frumos de la zece case distanţă”. 

Ingrediente:

- O jumătate de kilogram de seminţe decojite de pepene galben

- Apă

- Zahăr.

Mod de preparare: 

Peste seminţele decojite se toarnă, apă şi zahăr şi se pasează, până când se obţine o pastă. Totul se aşează într-un teasc şi se amestecă, iar lichidul obţinut se pune la scurs. Poate fi consumat cu sifon sau apă minerală, într-o zi toridă de vară. 

Şerbetul de micşunele, secretul din cămara boieroaicelor din Ţara Românească

Un alt secret delicios recomandat de Radu Anton Roman este şerbetul de micşunele. Despre acest preparat, autorul spunea că era desertul preferat al boieroaicelor din Muntenia. Iar modul de preparare era destul de simplu. Gospodinele care vor să-şi surprindă musafirii cu ceva plăcut au nevoie de următoarele ingrediente: un kilogram şi jumătate de flori şi frunze de toporaşi, un kilogram şi jumătate de zahăr tos, 300 ml de apă şi o lămâie. 

Modul de preparare, descris de autor, este destul de simplu: „se grijesc frunzele, se pun la fiert în apă clocotită până se fac pastă moale. Se lasă să se rãcească. Se scurg bine, când s-au răcit, şi se storc. Zeama obţinută se strecoară printr-un tifon des, devenind rup. Zahărul se pune într-o oală şi se toarnă rupul peste el. Se dă la foc mic, să se topească zahărul. Când zahărul e tot o apă, se dă foc iute, să se lege. Când s-a îngroşat zeama şi s-au încleiat clocotele, se stoarce zeama de lămâie şi se lasă să mai bolborosească de câteva ori, apoi se pune la răcit un picŢ, descrie modul de preparare al acestui desert, Radu Anton Roman.