Povestea unui mic motociclist, aflat pe podiumul naţional. „Va face asta atâta timp cât îşi doreşte“ FOTO
0
La 2 ani şi jumătate a învăţat să meargă pe bicicletă, iar la 5 ani primea în dar prima sa motocicletă. Acum, la 7 ani, Andrei Avram a terminat pe podium Campionatul Naţional de Motocross din 2020, deşi nu beneficiază de aceleaşi condiţii de antrenament precum rivalii săi.
Andrei Avram, elev în clasa întâi, a urcat, la fel ca toţi copiii, mai întâi pe bicicletă. Pentru că era energic şi-i plăcea să facă tot felul de scheme pe două roţi, tatăl lui s-a gândit să-l înscrie la diverse competiţii, iar în 2019 s-a clasat pe primul loc într-un concurs naţional dedicat bicicliştilor.
„Prima dată a început cu bicicletă fără roţi, pe la 2 ani şi jumătate, apoi am reuşit să-i luăm bicicletă cu roţi ajutătoare – le-a dat foarte repede jos. Pe la 4 ani, am plusat şi i-am luat un mini BMX. La 5 ani,
după ce am reuşit să o conving pe soţie, i-am luat şi o motocicletă. A prins destul de repede mersul“, a explicat tatăl copilului, Marius Avram, care este şi el pasionat de motociclete.
Puştiul face faţă probelor dure, deşi are mai puţien ore de antrenament cu antrenorul decât colegii săi FOTO: arhiva personală
Puştiul a continuat să participe la concursuri pe bicicletă şi aşa l-a descoperit pe cel care astăzi îi este antrenor de motocross. „A fost foarte bine că am ajuns la şcoala lui Adrian Răduţă. Acolo a învăţat să meargă corect, cum să abordeze virajele, săriturile“, spune tatăl lui Andrei.
„PARTICIPĂ DOAR DE FUN, NU L-AM FORŢAT“
Nu la fel de încântată a fost şi mama băieţelului, care s-a lăsat cu greu înduplecată să-i permită să-şi urmeze pasiunea, fiind de părere că este un sport riscant pentru un copil. „Cred că mi-a luat un an s-o conving să-i cumpărăm motocicletă. Îi tot propuneam să-i luăm o motocicletă electrică sau ceva care să nu pară aşa periculos. Cum am avut acceptul, am luat o Yamaha de 50, micuţă“, povesteşte tatăl.
Marius Avram şi-a dorit în primul rând să-i ofere fiului său o alternativă la statul în faţa calculatorului. Nu şi-a imaginat că lucrurile vor lua o turnură atât de serioasă.
Cu bicicleta prin Balş FOTO: arhiva personală
„Am redus participarea la cursele de bicicletă, dar a luat locul I la Road Grand Tour, la Academia Titi Aur. Participă de la 5 ani, doar de fun (n.r. – distracţie), nu l-am forţat. Am zis să termine trasee, doar ca să facă mişcare. La început a făcut un traseu de nouă kilometri, apoi au urmat trasee de 13, 17 şi 23 de kilometri“, a mai spus tatăl puştiului.
AU CONSTRUIT PROPRIA PISTĂ DE ANTRENAMENT
Văzând că fiul său este cu adevărat pasionat de acest sport şi se simte foarte bine în competiţii, tatăl a făcut un efort pentru a-i oferi condiţii optime de antrenament. Pe un teren închiriat, a amenajat o pistă, pentru că puştiul nu putea face naveta de trei ori pe săptămână la cel mai apropiat club sportiv.
Pe pista menajată lângă Balş FOTO: arhiva personală
„În oraşul Balş, judeţul Olt, nu există niciun club de motocross, trebuie să parcurgem cel puţin 200 de kilometri pentru a se antrena. Putem spune că efortul nostru este destul de mare să mergem la antrenamente. Făcând atâtea ore pe drum, abia reuşim să ajungem o dată pe săptămână. Pentru a acoperi acest lips, am încercat să facem un mic circuit pe un teren închiriat. Am cumpărat un tractoraş, cu cupă şi freză, şi am amenajat un circuit, dar nu se ridică la standardele celor profesioniste. N-am făcut chestii tehnice, ci l-am gândit astfel încât să continue antrenamentele pe care le făcea la Bucureşti“, a explicat Marius Avram.
Pauza de gustare şi de hidratare FOTO: arhiva personală
Deşi puştiul se distrează de minune pe motocicletă, competiţiile presupun o pregătire fizică deosebită. Din păcate, Andrei nu-şi permite să facă pregătirea fizică ghidat de un antrenor, aşa cum fac cei mai mulţi dintre sportivii din campionat. Compensează însă foarte mult cu ieşirile cu bicicleta, prin pădure, alături de părinţii săi. „Pe lângă mersul pe motocicletă, este nevoie şi de multă mişcare în timpul liber. Cei de la club au antrenor pentru sport şi mişcare, dar noi nu mai avem cum să facem şi asta. Cei de la Bucureşti fac trei antrenamente pe săptămână, cei de la Lugoj, la fel. Or, nouă ne este foarte greu, dar nu am ţinut neapărat să facem performanţă. În timp, poate că nu o să putem fi competitivi, dar asta pentru că zona în care stăm ne limitează, lipsesc condiţiile“, explică tatăl.
UN SPORT DESTUL DE PERICULOS ŞI DELOC IEFTIN
Deşi nu are o experienţă competiţională lungă, micul motociclist s-a confruntat deja cu o accidentare destul de serioasă, care l-a scos pentru o vreme din circuit. „De accidentări mi-e frică de fiecare dată. Toţi părinţii care stau pe lângă circuit, la o manşă, tremură de frică... Este un sport periculos. Anul trecut s-a accidentat în prima lui cursă la Campionatul Naţional. S-a lovit la picior, a suferit o mică operaţie, s-a recuperat cam în trei săptămâni, dar a fost nevoit să lipsească aproape tot sezonul. Andrei ţine la echipament foarte mult, e parolist, nu sare niciodată peste niciun element, poate şi din cauza accidentului. A rămas un pic speriat cam tot anul, nu mai avea acelaşi curaj. Dar n-am vrut să rămână asta o traumă şi să renunţăm din cauza unei accidentări, suntem conştienţi că în orice sport se pot întâmpla accidentări. Ne-am concentrat mai mult pe poziţii, pe disciplină şi am reuşit să nu mai cădem grav de atunci“, povesteşte tatăl sportivului.
Pe lângă teama de accidentări şi greutăţile întâmpinate cu antrenamentele, costurile acestui sport sunt mari. Au reuşit însă, după un an, să cumpere încă o motocicletă, astfel încât să nu mai fie nevoiţi să o poarte pe prima de la Balş la parcul de antrenament şi înapoi. Echipamentul este, de asemenea, cumpărat de părinţi şi este destul de scump.
Însă toate aceste obstacole sunt date uitării când micul motociclist reuşeşte câte o performanţă, cum a fost locul al III-lea la Campionatul Naţional din acest an. „Noi suntem mulţumiţi. El şi-ar fi dorit mai mult, dar tot timpul îi spunem să nu se forţeze mai mult decât la antrenamente. Nu ţin neapărat să facă performanţă, sincer. Va face asta atât timp cât îşi doreşte“, a conchis tatăl băiatului.
Vă recomandăm şi:
Orfanii infectaţi cu HIV şi povestea medicilor care i-au îngrijit ca pe propriii copii
Se încarcă comentariile...
