Parlamentarii penali de la Olt. Cum au ajuns inculpaţi Darius Vâlcov, Dan Şova şi Daniel Bărbulescu

Judeţul Olt bifează trei parlamentari care au probleme cu legea la acest moment. Este vorba despre Darius Vâlcov, Dan Şova şi Daniel Bărbulescu. Fiecare dintre ei este acuzat de Direcţia Naţională Anticorupţie de mai multe fapte de corupţie. Interesant este că Vâlcov şi Bărbulescu sunt doi foşti foarte buni prieteni care, acum, au ajuns duşmani de moarte după ce al doilea l-a pârât pe primul la DNA.

”ADEVĂRUL” continuă seria articolelor despre aleşii poporului, de această dată despre parlamentarii care au ajuns să aibă probleme cu legea în timpul ultimului mandat adjudecat în decembrie 2012. Dan Şova (42 de ani) este cel mai cunoscut dintre cei trei parlamentari intraţi în ”malaxorul penal” datorită experienţei sale politice la cel mai înalt nivel, în ciuda vârstei relativ fragede. Relaţia strânsă de prietenie cu premierul Victor Ponta i-a asigurat şi un portofoliu de ministru, dar a fost de natură să îi creeze acum mari probleme lui Ponta. Jurist de profesie, Şova a fost coleg de facultate cu Victor Ponta, astfel că nu a surprins pe nimeni când, anul trecut, a fost numit purtător de cuvânt al campaniei prezidenţiale pentru premierul în funcţie. Dan Şova a fost ales senator din partea Alianţei PSD+PC în decembrie 2012, în colegiul uninominal 3 din Circumscripţia electorală nr. 30 Olt, deşi parlamentarul nu are nicio legătură familială cu acest judeţ, ci doar interese. Şova a devenit imediat după ce a ajuns senator membru al Guvernului, deţinând chiar unul dintre cele mai importante portofolii - cel al Marilor Proiecte. Din păcate, în ciuda poziţiei sale înalte, acesta a uitat rapid de promisiunile iniţiale făcute alegătorilor din judeţul Olt, cea mai importantă fiind aceea de a demara lucrările la o centură ocolitoare a Slatinei, un drum expres ori chiar o autostradă.

Şova a scăpat ca prin urechile acului de a ajunge coleg de celulă la Beciul Domnesc cu colegul său de partid, Darius Vâlcov, după ce Senatul, al cărui membru Şova este, a respins, în luna iunie a.c., solicitarea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării sale preventive cu privire la săvârşirea a trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu în dosarul privind fapte de corupţiei la companiile energetice Turceni şi Rovinari. Conform DNA, din actele de urmărire penală a rezultat că, în perioada 2007-2009, Dan Şova a semnat mai multe contracte şi acte adiţionale încheiate între Complexul Energetic Rovinari (CER) şi Complexul Energetic Turceni (CET), pe de o parte, şi SCA "Şova şi Asociaţii", pe de altă parte.

”A rezultat faptul că Dan Şova, în calitate de 'avocat coordonator', menţiune trecută expres în toate aceste contracte, a participat la mai multe discuţii legate de obiectul respectivelor documente, s-a deplasat la sediul CER şi CET şi la alte instituţii, contribuind efectiv la încheierea acestor contracte şi acte adiţionale, efectuând în plus şi activitate de consultanţă juridică în temeiul acestor contracte şi acte adiţionale. La 20 februarie, prin apărător ales, au fost depuse la dosarul cauzei un număr de 11 procese-verbale, întocmite în perioada 2005-2009, ale Adunării Generale a Asociaţilor Societăţii Civile de Avocaţi 'Şova şi Asociaţii', neştampilate, însă semnate indescifrabil de suspectul Şova şi de alte 2 persoane”, arată DNA.

DNA a precizat, la vremea respectivă, că, în legătură cu documentele mai-sus menţionate, există suspiciunea că sunt false în sensul că sunt antedatate, prezintă o stare de fapt inexistentă la datele respective, iar conţinutul lor este conceput astfel încât să corespundă interesului actual al lui Dan Şova pe fondul scandalului mediatic apărut în presă cu privire la contractele de asistenţă juridică semnate cu complexurile Rovinari şi Turceni. ”Concret, în urma administrării materialului probator a rezultat că, în perioada decembrie 2005 - ianuarie 2009, s-au adoptat aproximativ 20-30 de hotărâri care au avut alte puncte pe ordinea de zi decât cele consemnate în toate cele 11 procese-verbale. Caracterul fals al celor 11 înscrisuri relevă întreprinderea de acţiuni de o gravitate deosebită din partea suspectului Şova, activitate infracţională orientată în mod vădit în scopul obstrucţionării anchetei, fapt ce periclitează grav obiectivele de interes public ale urmăririi penale şi implicit ale înfăptuirii justiţiei penale în general. Plăsmuirea conţinuturilor celor 11 procese-verbale de către Şova constituie în sine o activitate infracţională prin care s-a încercat inducerea şi acreditarea ideii că acesta nu s-a implicat în încheierea celor trei contracte prezentate”, susţin procurorii.

Sursa citată subliniază că a mai rezultat faptul că, în 2010, din dispoziţia lui Dan Şova, au fost distruse toate hardurile calculatoarelor societăţii de avocaţi cu scopul de a compromite toate documentele şi corespondenţa purtată pe e-mail între societatea de avocaţi şi conducerile celor două complexuri energetice. Reamintim că problemele pentru senatorul în funcţie Dan Şova au început pe data de 13 august 2014, când DNA a informat că procurorii au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de parlamentar, la data faptelor incriminate acesta fiind reprezentant legal al SCA ”Şova şi Asociaţii”, în sarcina căruia s-au reţinut trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul. DNA a precizat atunci că suma totală reprezentând folos necuvenit în favoarea SCA ”Şova şi Asociaţii” ca urmare a contractelor de asistenţă juridică încheiate cu cele două complexuri energetice - Turceni şi Rovinari - este estimată la aproximativ 3,5 milioane lei.

Darius Vâlcov – transpunerea în realitate a proverbului ”Banii, ochiul dracului”

Darius Vâlcov (38 de ani) a fost ales senator pe Colegiul nr. 1 în judeţul Olt în decembrie 2012, când a candidat pentru ”pufosul” fotoliu de parlamentar dându-şi demisia fără să ezite la doar cinci luni după ce obţinuse cel de-al treilea mandat consecutiv de primar al municipiului Slatina. Fost preşedinte al filialei PD/PDL Olt ani buni la rând, Darius Vâlcov a condus capitala Oltului în numele acestui partid între iunie 2004 – martie 2012, an în care a trecut rapid la PSD când a văzut că “barca” partidului-portocaliu se clatină (pe listele PSD a câştigat, în vara 2012, un nou mandat de primar, dar a demisionat în decembrie). În plus, ceea ce pe atunci era doar un zvon printre ziarişti avea să se adeverească la puţin timp: tactica transferului de la PDL, la partidul-duşman PSD, ar fi fost făcută pentru a-şi asigura un viitor liniştit ca parlamentar în urma mandatului de primar al Slatinei. Fapt care s-a şi întâmplat… până la un punct, căci Vâlcov, deşi a ajuns senator (iar apoi chiar ministru – deşi se afla la primul mandat de parlamentar) nu a putut să-şi păstreze funcţia deoarece Direcţia Naţională Anticorupţie l-a acuzat, în martie a.c., de săvârşirea mai multor fapte de corupţie atât pe vremea când a condus Slatina, dar şi ulterior, după ce a ajuns parlamentar.

Mai exact, pe 24 martie, la doar o săptămână după ce fusese acuzat de luare de mită şi trafic de influenţă pe vremea când era primar la Slatina, procurorii DNA îl acuză tot de trafic de influenţă, respectiv administrarea unei firme din Slatina prin interpuşi – de data aceasta infracţiunea fiind săvârşită după ce Vâlcov a ajuns demnitar înalt, adică după decembrie 2012. Oficial, Vâlcov era acuzat că, ”în exerciţiul funcţiei de senator şi ministru în Guvernul României”, ar fi săvârşit infracţiunea de ”efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale. (…) Începând cu anul 2011 şi până în prezent (martie 2015, n.r.), inculpatul Vâlcov Bogdan Darius a efectuat operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţia de primar, senator şi ministru, utilizând informaţii deţinute în virtutea acestora, în legătură cu o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură, firme pe care le deţine în fapt şi pe care le administrează, prin interpuşi”.

Referatul DNA indică şi firmele înfiinţate de Vâlcov prin intermediari încă de pe vremea când era primar al municipiului Slatina, apoi senator (din decembrie 2012) şi ministru al Finanţelor, pe numele partenerilor săi: Contis Company SRL Slatina, Contis Consulting Company SRL Slatina, Millenium Tophografica SRL Slatina, Societatea Civilă de Avocaţi “Ciobanu şi Asociaţii”, SC Enero Prod SRL Slatina (OLT TV), SC City Hotel & Lounge SRL Slatina (corpul lateral dinspre Policlinca Veche Slatina al Casei Tineretului), SC Rupiah SRL Slatina.

Procurorii spuns că, prin aceste firme, Vâlcov ar fi făcut operaţiuni financiare ca acte de comerţ prin intermediul unor persoane legal învestite în acest sens, incompatibile cu funcţiile deţinute - respectiv cele de primar, senator, ministru. Totodată, Vâlcov ar fi încheiat tranzacţii financiare utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, respectiv a achiziţionat pe când deţinea funcţia de primar, prin intermediul SC Rupiah SRL Slatina, un imobil situat în centrul istoric al municipiului Slatina - pe strada Lipscani, ştiind sigur faptul că, în cursul anului următor, respectiva stradă urma să fie reabilitată, lucru ce s-a şi întâmplat. Vâlcov a petrecut în arest aproape patru luni.

acesta s-a mai ales, pe 3 iunie a.c., cu un alt dosar instrumentat de DNA pentru corupţie. Potrivit DNA, în primăvara anului 2014, anterior semnării, în iulie 2014, a unui contract având ca obiect reabilitarea reţelei de apă şi canalizare din două localităţi din judeţul Olt, Darius Vâlcov i-ar fi cerut unui om de afaceri din Slatina, printr-un intermediar, 10% din valoarea sumelor, fără TVA. Banii urmau să fie încasaţi de societatea comercială reprezentată de omul de afaceri (cel care, de altfel, l-a şi denunţat ulterior pe Vâlcov) în urma încheierii contractului cu SC Compania de Apă Olt SA, respectiv 1,7 milioane de lei. Anchetatorii spun că fostul ministru al Finanţelor ar fi cerut aceşti bani pentru a interveni pe lângă factori de decizie din cadrul SC Compania de Apă Olt SA astfel încât societatea pe care o reprezenta denunţătorul să încheie acel contract şi să primească banii la timp: “Ulterior, suspectul Vâlcov Darius Bogdan a primit de la omul de afaceri, prin intermediari, suma de suma de 1.700.000 lei, în două tranşe (în luna septembrie 2014 şi în luna februarie 2015)”, relevă referatul DNA.

În afară de dosarele mai-sus menţionate, Vâlcov mai are la activ încă un dosar tot pentru fapte de corupţie pe când era primar la Slatina, iar un alt dosar aşteaptă să primească girul Tribunalului Olt în acelaşi sens în urma unei solicitări a DNA.

Daniel Bărbulescu - dovada că ”politica scuză mijloacele” 

Deputatul PSD Daniel Bărbulescu (34 ani) este nimeni altcineva decât finul lui Darius Vâlcov, fost primar de Slatina, fost senator, fost ministru al Finanţelor. Deputat aflat la al doilea mandat consecutiv – primul obţinut pe listele PDL, al doilea - pe listele PSD, Bărbulescu este exemplul devenit clasic al politicianului tânăr care a dezamăgit crunt. Traseist convins (PSDR, PSD, PNL, PSD), acesta a reprezentat marea speranţă a PSD Olt, în 2008, pentru Parlament, unde avea ca şi asigurat un fotoliu de deputat. Subit, acesta a părăsit partidul unde activase în ultimii ani cu doar două săptămâni înainte de primul tur al alegerilor locale din vara acelui an la îndemnul lui Darius Vâlcov (pe atunci preşedinte PDL Olt şi primar de Slatina), şi a trecut la ”partidul-portocaliu”, unde a obţinut primul mandat de deputat, dar a pierdut enorm la capitolul imagine prin trădarea pe ultimii metri. Motivul trădării urma să fie aflat câţiva ani tocmai în acest an, când Bărbulescu avea să-l trădeze pe Vâlcov la DNA pentru a-şi scăpa propria piele de cătuşe şi dosare penale.

Patru ani mai târziu, adică în 2012, Bărbulescu nu a pregetat să revină în PSD alături de duşmanul nr. 1 al social-democraţilor de la Olt, Darius Vâlcov. Trocul a meritat: şeful PSD Olt, Paul Stănescu (preşedinte al Consiliului Judeţean Olt) a acceptat toate condiţiile lui Vâlcov pentru a pune mâna, în sfârşit, pe Slatina, oraşul unde PSD pierduse fără drept de apel fiecare tur de alegeri din 2004 încoace. Vâlcov a obţinut un nou mandat de primar al Slatinei, de data aceasta pe listele PSD, iar Daniel Bărbulescu – un nou fotoliu de deputat.

În luna martie a.c,, Bărbulescu l-a denunţat la DNA pe finul şi bunul său amic, Darius Vâlcov, iar urmarea – fostul primar al Slatinei a ajuns după gratii şi acum are cinci dosare penale ”la activ”, iar Bărbulescu a scăpat, la acel moment, de cătuşe şi dosare. În denunţul depus la DNA, Daniel Bărbulescu a susţinut că, în vara anului 2011, fostul primar al Slatinei i-a propus să înfiinţeze o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură. Pentru înfiinţarea, administrarea şi dotarea celor trei firme, Darius Vâlcov i-a dat lui Bărbulescu, în mai multe tranşe, suma de aproximativ 1.500.000 lei, propunându-i acestuia ca, după ce vor fi amortizate costurile, el să devină partener cu un procent de 20% la firma de cadastru şi 40% la celelalte două firme. Acelaşi referat al DNA relevă că atât Daniel Bărbulescu, dar şi soţia acestuia, Andra Loredana, au făcut denunţuri separat şi au predat procurorilor un seif şi un colet despre care au afirmat că aparţin inculpatului Darius Vâlcov. În urma desigilării, care a avut loc în data de 23 martie, în seif au fost identificate următoarele valori devenite deja celebre: 90.000 dolari; 1.323.850 lei; trei lingouri de aur în greutate totală de 3 kilograme.

Dar Daniel Bărbulescu nu putea scăpa la nesfârşit de problemele din afaceri, afaceri unde deţinuse şi deţine încă un rol-cheie. În luna iunie a.c., Tribunalul Bucureşti a admis solicitarea DNA privind redeschiderea urmării penale într-un dosar (70/P/2012, n.r.) deschis de Serviciul Teritorial Craiova al DNA, unde Daniel Bărbulescu figurează ca protagonist alături de alte nouă nume importante din peisajul autohton: Darius Vâlcov, Minel Prina, Dan Bălăşescu, Ovidiu Andrei Ramba, Cristian Tomescu (patron Slatina), Bogdan Langă, Laurenţiu Şerban, Marin Bobeş şi Constantin Bobeş. Obiectul acestui dosar: fapte de corupţie şi trafic de influenţă.

Vă mai recomandăm pe acelaşi subiect:

Coşmarurile penale ale ”Baronului roşu” de la Olt, Paul Stănescu

Mărirea şi decăderea ultimilor doi primari aleşi ai Slatinei, Darius Vâlcov şi Minel Prina