Slatina: Constantin Fluieran a învăţat să cânte singur la chitară
0
I-a plăcut muzica de când era copil şi a deprins repede tainele interpretării la trei instrumente. Acum face parte din fanfara Slatinei şi din formaţia de estradă Lyra Band.
Provine dintr-o familie în care muzica şi frumosul au fost la loc de cinste. Atât mama, cât şi tatăl său ştiau să cânte, iar Constantin, copil de grădiniţă pe vremea aceea, a făcut balet, apoi s-a înscris la o şcoală de muzică. „Mama mea era înnebunită după tot ceea ce înseamnă frumos, deşi era o femeie simplă, de la ţară. Mai întâi m-a dus la balet, pe vremea când nu eram încă la şcoală, iar când m-am înscris în clasa I am dat examen şi am intrat la Liceul de Muzică din Craiova. De atunci am început să cânt la vioară“, îşi aminteşte muzicianul oltean.
„La început mi s-a părut cumplit să cânt la tubă“
Până în clasa a VIII-a a deprins tainele vioarei, un instrument muzical pe care l-a îndrăgit imediat. Când era în clasa a V-a, a participat la cel mai important concurs al său de până atunci. Împreună cu grupul coral din Craiova a luat locul I la Cântarea României.
După ce a terminat şcoala generală, a dat examen la Şcoala Militară de Muzică din Bucureşti, unde a reuşit să intre din prima. „Nimeni nu credea că o să reuşesc. Am plecat singur la Bucureşti, cu vioara într-o mână şi cu servieta cu partituri în cealaltă. Mă pregătisem, cântam zilnic la vioară, dar concurenţa era foarte mare. A fost o surpriză plăcută pentru toată familia, când am aflat că am fost admis“, povesteşte Constantin.
Bucuria a fost umbrită de o schimbare neaşteptată. Pentru a face parte din formaţia de muzică militară, trebuia să renunţe la vioară pentru a învăţa să cânte la tubă, un instrument muzical greu de strunit. „La început mi s-a părut cumplit să cânt la tubă. Eram obişnuit cu vioara şi nu înţelegeam cum poţi să scoţi atâtea sunete cu numai trei clape, câte are tuba. Dar am muncit mult şi am învăţat. Cânt şi acum la acest instrument, la toate manifestările militare organizate în oraşul nostru“, mărturiseşte muzicianul.
Remarcat la Opera Română
În cei cinci ani petrecuţi la Şcoala Militară de Muzică, artistul oltean a reuşit să se facă remarcat chiar şi la Opera Română, unde mergea la spectacole în calitate de colaborator. S-a angajat apoi în armată, la Slatina şi a fost cooptat în formaţia de fanfară a oraşului, unde cântă şi acum.
Talentul l-a ajutat să înveţe să cânte singur la chitară. „Îmi plăcea acest instrument, dar nu avusesem posibilitatea să îl învăţ. Prin 1986 se înfiinţase în Slatina o formaţie de estradă a muzicii militare şi era nevoie de chitarist. Am învăţat singur să cânt, iar când s-a înfiinţat Lyra Band am fost bucuros că am găsit o posibilitate să cânt mai departe la chitară“, spune Constantin Fluieran.
Întrebări şi răspunsuri
Se câştigă bine din muzică, în Slatina?
C.F.: Muzica este pentru mine o pasiune, nu o sursă de venit. Nu câştig nimic din muzică. Am o mică afacere din care îmi întreţin familia, pentru că muzica nu este plătită la noi în oraş. Sunt mulţumit numai pentru că oamenii care vin la concerte ne apreciază.
Cât de mult munceşte un muzician?
C.F.: Oricât de mult talent ai avea, nu poţi face muzică fără exerciţiu. Eu şi acum cânt zilnic chitară, iar în timpul şcolii studiam chiar şi opt ore pe zi. Respect întotdeauna cu sfinţenie procedeele de încălzire, înainte de orice repetiţie sau spectacol.
Ce-i place
Să fie informat, să citească ziare şi să se uite la ştiri. Adoră maşinile. S-ar simţi bine dacă ar avea mai mult timp liber să poată merge în excursii împreună cu familia.
Ce nu-i place
Nu suportă oamenii lipsiţi de bun simţ. Spune că tolerează mai uşor prostia decât nesimţirea, iar atunci când întâlneşte oameni nesimţiţi îşi manifestă fără menajamente nemulţumirea.
Se încarcă comentariile...
