Cod galben de caniculă, la Sibiu – ce efecte poate avea expunerea la soarele puternic şi cum ne sfătuiesc medicii să ne ferim de temperaturile extreme
0Sibiul este vineri şi sâmbătă sub cod galben de caniculă. Specialiştii spun că expunerea la soare în perioadele caniculare poate avea efecte dintre cele mai grave, şi fac o serie de recomandări pentru ca asemenea efecte să fie evitate. În municipiul Sibiu, au fost amenajate patru puncte de prim ajutor pentru perioadele caniculare.
Administraţia Naţională de Meteorologie a prelungit avertizarea de cod galben de caniculă pentru mai multe judeţe din ţară, printre care şi Sibiul. Avertizarea este valabilă inclusiv sâmbătă, 10 iunie.
”Sâmbătă, 10 august, valul de căldură va persista, astfel încât vremea se va menţine călduroasă în toată ţara. Va fi caniculă în vestul şi local în sudul şi centrul ţării unde temperaturile maxime se vor situa în jurul valorii de 35 de grade, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi uşor pragul critic de 80 de unitaţi”, avertizează meteorologii.
Vineri, la ora 13:00, în municipiul Sibiu se înregistrau 32 de grade Celsius.
Efectele nocive ale soarelui puternic: de la insolaţie şi deshidratare până la cancer de piele şi chiar deces
Specialiştii spun că expunerea la soare în perioadele caniculare poate avea efecte majore grave. ”După cum se ştie, la temperatură ridicată, omul transpiră abundent, mai ales dacă depune şi un efort fizic crescut. Pierderea unor cantităţi importante de lichide prin transpiraţie duce la deshidratarea şi epuizarea organismului. În situaţii grave, datorită dezechilibrelor hidroelectrolitice, pot apărea convulsii, mergând în cazurile netratate, până la comă şi chiar deces.
De asemenea, prin expunere prelungită la temperaturi ridicate, mai ales în cazul în care capul nu este protejat, poate să apară insolaţia. Aceasta este favorizată şi de alte condiţii, ca umiditatea mare, oboseala fizică, infecţii, consumul de alcool, boli de inimă, obezitate, etc.
O atenţie deosebită trebuie să aibă persoanele aflate în concediu, la plajă. Acestea nu trebuie să piardă din vedere faptul că, pe lângă arsurile grave ce pot apărea, soarele este unul din principalii factori determinanţi în apariţia cancerului de piele”, explică medicul Simona Berariu, purtător de cuvânt al Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică.
Cum ne ferim de caniculă
Potrivit specialistului sibian, pentru evitarea efectelor neplăcute ale caniculei sunt recomandate o serie de măsuri de protecţie.
1. Reduceţi activitatea fizică. Renunţaţi la treburile sau la ieşirile care nu sunt presante sau efectuaţi-le atunci când este ceva mai răcoare (dimineaţa devreme sau seara).
2. Asiguraţi răcoare în locuinţă, prin montarea de jaluzele, ventilatoare, aparate de aer condiţionat. Ventilatoarele nu trebuie folosite dacă temperatura aerului depăşeşte 32 grade Celsius, iar aparatul de aer condiţionat trebuie reglat astfel încât temperatura să fie cu 6-7 grade mai mică decât temperatura ambientală, iat temperatura interioară sa nu fie mai mică de 21 - 22C.
3. Folosiţi îmbrăcăminte corespunzătoare. Se recomandă purtarea de ţesături uşoare, cu permeabilitate ridicată pentru aer, din fire naturale (bumbac), care să reţină transpiraţia (deoarece transpiraţia evaporată deshidratează organismul). Totodată, îmbrăcămintea trebuie să nu fie prea strâmtă, tot pentru a nu limita transpiraţia. Contrar unor prejudecăţi, este mai indicat să fii îmbrăcat cu haine corespunzătoare, decât să fi dezbrăcat! Când cineva este dezbrăcat, transpiraţia se evaporă mult mai rapid, accentuează deshidratarea şi nu mai are acelaşi efect de răcire. Se recomandă culorile deschise, ce reflectă mai bine radiaţia solară, protejarea capului cu pălării, şepci, umbrele, etc. precum şi purtarea ochelarilor de soare.
4. Consumaţi cât mai multe lichide! În condiţii normale, cantitatea de lichide recomandată pentru un adult este în jur de 1,5 – 2 l/zi (incluzând şi lichidele conţinute în alimente). În condiţii de caniculă, se indică dublarea sau chiar triplarea cantităţilor de lichide, ţinând cont de o serie de factori, cum ar fi: caracteristicile fiecărui organism în parte (sex, vârstă, greutate), grad de deshidratare, tipul activităţii desfăşurate, etc. Este important şi ritmul în care se bea, deoarece pierderea de lichide nu creează întotdeauna senzaţia de sete imediată. De aceea, este mai bine să bem mai des (chiar dacă nu simţim senzaţia de sete) şi în cantităţi mai reduse, asigurând astfel un nivel constant de hidratare. Cele mai indicate băuturi sunt : apă simplă (provenită din surse autorizate - reţeaua de distribuţie), apa plată, apă minerală (cu conţinut bogat în sodiu şi alte minerale, deoarece odată cu apa, prin transpiraţie, se pierd şi cantităţi importante de săruri), ceaiuri neândulcite de plante, sucuri naturale de fructe sau legume. Sunt contraindicate băuturile alcoolice (care accentuează vasodilataţia produsă de căldură) şi sucurile dulci (carbogazoase), care măresc senzaţia de sete. Evitaţi excesul de cafea şi ţigări!
5. Alimentaţia trebuie să fie cât mai uşoară, evitându-se în special grăsimile, tocăturile, carnea grasă, mezelurile, care pe lângă o digerare greoaie (în condiţiile scăderii secreţiilor gastrice) sunt expuse unei alterări rapide, datorită căldurii. Consumaţi multe legume şi zarzavaturi proaspete, sub formă de ciorbe/supe reci, ghiveciuri sau salate. Puteţi completa cu produse lactate (iaurt, brânzeturi slabe), ouă, carne slabă de pui sau peşte, şi bineânţeles, multe fructe. În toate cazurile, produsele trebuie să fie proaspete, salatele să fie consumate imediat după preparare, iar mâncărurile gătite să fie păstrate în condiţii corespunzătoare de temperatură. În anumite cazuri, poate fi necesar un aport suplimentar de sare (în funcţie de nivelul de deshidratare şi ţinând cont de existenţa unor boli cronice cu regim special).
6. La primele semne de insolaţie: dureri de cap, dezorientare, apatie, greţuri, vărsături, sete marcată, contracţii musculare, tulburări respiratorii şi ale activităţii inimii, etc., se vor institui măsuri de prim ajutor (asigurarea unor căi respiratorii libere; scăderea temperaturii corpului, prin transportarea la umbră sau într-o încăpere răcoroasă şi stropirea corpului cu apă rece; aplicarea de comprese reci pe frunte şi picioare; producerea unui curent de aer rece în jurul persoanei cu insolaţie, eventual prin folosirea unui ventilator; administrarea de lichide reci, eventual aspirină sau paracetamol, după caz), după care persoana va fi transportată la cea mai apropiată unitate sanitară, pentru control.
7. În cazul în care doriţi să mergeţi la plajă, este indicat să evitaţi expunerea directă la soare la temperaturi > 37° C şi/sau între orele 11,00 – 16,00 , când radiaţia solară este maximă. Nu rămâneţi imobili sau nu adormiţi în plin soare minute în şir şi folosiţi corect produsele cosmetice pentru plajă (creme, uleiuri), fără a scăpa din vedere faptul că acestea nu asigură o protecţie completă. De asemenea, evitaţi în general, utilizarea deodorantelor, parfumurilor, mai ales a celor ce conţin esenţe de lămâie şi lavandă, deoarece, prin expunere la soare pot apărea pete brune, permanente, la nivelul pielii.
8. Nu faceţi baie în bălţi şi lacuri neamenajate, existând pericolul apariţiei unor îmbolnăviri grave.
9. Respectaţi măsurile elementare de igienă ca spălarea mâinilor ori de câte ori este nevoie (înainte de a mânca, după folosirea toaletei), spălarea abundentă a legumelor şi fructelor, igienă personală prin duşuri repetate (2 – 3 duşuri/zi, cu apă sub temperatura corpului: 25 -26°C), igiena hainelor şi a locuinţei, protejarea împotriva insectelor – muşte, gândaci, ţânţari, păianjeni, etc. – prin montarea de plase la ferestre şi/sau folosirea de insecticide.
ATENŢIE SPECIALĂ pentru:
- Copii şi vârstnici (atenţie la copiii lăsaţi să aştepte în interiorul autovehiculelor parcate la soare – pericol foarte mare de deshidratare);
- Bolnavii cu afecţiuni cardiovasculare, respiratorii, diabeticii, etc.;
- Angajaţii care lucrează în sectoare de activitate cu condiţii speciale (temperatură ridicată şi radiaţii calorice): cuptoare, laminoare, agricultură, şantiere, construcţii, etc. Se recomandă organizarea şi adaptarea programului de lucru, în conformitate cu prevederile legale în vigoare (OUG nr.99/2000), privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă.
Puncte de prim ajutor
Municipalitatea a amenajat patru puncte de prim-ajutor în municipiul Sibiu, dotate cu dozatoare cu apă, pentru perioadele cu temperaturi foarte ridicate.
„Serviciul Protecţia Civilă din cadrul Primăriei Sibiu a primit din partea Direcţiei de Sănătate Publică Sibiu o informare cu privire la necesitatea amenajării unor puncte de prim ajutor în contextul temperaturilor ridicate înregistrate în Sibiu. Serviciul menţionat a asigurat deja crearea acestor puncte şi le-a dotat cu dozatoare de apă. Cetăţenii pot apela astfel la punctele create în hala Pieţei Cibin, în biserica de pe Bulevardul Mihai Viteazu, la intrarea în Muzeul Brukenthal şi la intrarea Teatrului Naţional Radu Stanca”, explică Mirela Gligore, purtător de cuvânt al Primăriei Sibiu.
Potrivit reprezentanţilor Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică, în tot judeţul Sibiu au fost amenajate 73 de puncte pentru distribuirea apei potabile.
Vă mai recomandăm:
GALERIE FOTO Valea Sadului şi lacul Negovanu, drumeţie în peisaj de poveste
Se încarcă comentariile...
