Ambiţia unui om ţine în viaţă un meşteşug apărut în anul 1100 - vitraliile

Eotvos Karoly a descoperit tehnica realizării vitraliilor în urmă cu 12 ani iar de atunci, deşi nu a dus lună de lună o viaţă îmbelşugată, s-a încăpăţânat să nu renunţe la îndeletnicirea migăloasă.

Designul interior al unei locuinţe este, într-o proporţie tot mai mare, în ultimii ani, în mâinile designerilor, a oamenilor care aduc inovaţia în casele oamenilor şi care încearcă să pună în orice locuinţă tot ce e mai nou şi mai deosebit. Acesta este şi unul din motivele pentru care, comenzile pentru vitralii nu înregistrează o creştere ci mai degrabă un regres în ultima perioadă, având un public restrâns. 

Eotvos Karoly este unul dintre puţinii români care mai realizează vitralii şi care mai aduc culoare în casele oamenilor, fără a fi designer. El realizează vitralii de mai bine de 12 ani, după tehnica Tiffany, vitralii care ajungă să fie ori pereţi despărţitori, ori uşi, ori geamuri, dar şi alte obiecte mici, de decor.

„Eu sunt mecanic maşini şi utilaje ca şi specializare, am terminat studiile la Cluj, apoi am fost frigotehnist, am fost chimist, am preparat şampoane, am lucrat în piaţă, foarte multe locuri de muncă am avut. Am rămas fidel lucrului manual pentru că asta m-a atras mereu, să fac lucruri migăloase, să văd că oamenii atunci când îşi fac o uşă sau îşi pun un vitraliu se bucură de acesta, că se bucură de ceva ce a ieşit din mâna mea. Fac vitralii din 2002, când m-a învăţat un prieten care lucrare în Belgia, cu care mai apoi m-am şi asociat, până nu demult”, afirmă meşterul. 

Pentru multă lume, termenul de vitralii este asociat din start cu bisericile, pentru că acestea au fost primele locuri în care au apărut aceste vitralii şi sunt şi locurile cele mai comune în care ele mai pot fi regăsite şi astăzi. Acestea sunt şi lucrările cele mai ample pe care meşterul le are de realizat, care reuşesc să îi ţină afacerea în picioare. 

„Vitraliile s-au descoperit prin anii 1100, preoţii au fost primii care le-au realizat, pentru că mulţi nu ştiau carte şi nu ştiau citi scripturile şi atunci preoţii au realizat din sticlă colorată diverse scene, pe înţelesul tuturor. Cum şi Iisus ne vorbea prin pilde, şi preoţii au găsit un mod artistic de a comunica cu oamenii. Eu acum folosesc tehnica Tiffany, de la celebrul bijutier, cu foiţă de cupru şi cu cositor, putând să fac cupole, ornamente, vitralii de uşi, gama fiind infinită, ţine doar de imaginaţie. 

Vitraliile ştiu să le aprecieze destul de puţini, chiar dacă sunt destul de accesibile. Lucrurile micuţe, cum sunt suporturi de lumânări, sunt între 25 şi 50 de lei. Uşile, pereţii despărţitori, tavanele, astea sunt mai scumpe, încep de la 200 de euro până pe la 800 de euro. Vorbim de lucrări de mii de euro poate în Bucureşti sau Cluj şi în străinătate, aici nu este public pentru aşa ceva. ”, mai afirmă Eotvos Karoly

Deşi lucrările sunt mai bine plătite în străinătate sau în oraşele mai mari, care înglobează mai mulţi iubitori de artă şi mai mulţi oameni cu bani, care ar fi dispuşi să plătească mai mult pentru un vitraliu, Eotvos Karoly se încăpăţânează să rămâne în Satu Mare deocamdată. A găsit un public pentru lucrările sale în oşenii care se întorc din străinătate, la care le colorează casele cu sticla sa. 

„Eu lucrez cu sticla americană, pe care o import din Germania. Ea e colorată în masă şi vine în formă plată, coli, în diferite nuanţe. De acolo fac croitorie în sticlă. După ce clientul şi-a ales modelul, îş desenez pe calculator, cu tot cu culori şi când am avizul clientului, îl printez la dimensiune reală şi pe urmă e ca şi cum ai face un puzzle. Tai modelul de pe carton, ca să pot tăia sticla după acelaşi model, o polizez şi mai apoi îmbrac sticla cu o foiţă de cupru, iar mai lipesc bucăţile de sticlă între ele. Cele mai complicate modele, care includ multe bucăţi mici, necesită chiar peste o lună de muncă, cea mai mare lucrare am realizat-o din peste 1300 de bucăţi mici. 

Foarte multe comenzi am avut în Ţara Oaşului, ei au văzut ce e dincolo, au început să aprecieze ce e frumos şi au început să îşi comande. Vitraliile sunt mereu un punct forte a unei ncăperi, a dat culoare, a dat viaţă. Noi avem o vorbă, că mereu când mergi la cineva acasă, nu îl întrebi de unde şi-a luat maşina, ci cu cine şi-a făcut vitraliile, pentru că ele atrag atenţia în orice încăpere. ”, mai afirmă meşterul.

Deocamdată Eotvos Karoly lucrează de unul singur, pentru că numărul de comenzi nu este atât de mare pentru a nu le putea realiza, dar nici veniturile nu sunt atât de mari încât să îşi permită să plătească un salariu altei persoane precum şi taxele la stat aferente unui salariu. Când nu are comenzi de la biserici sau de la oşenii întorşi din străinătate, el poate fi întâlnit în târgurile din Satu Mare şi din judeţele limitrofe, cu diverse lucrări din sticlă colorată.