POLUARE: Praful ucigaș din Clisura Dunării ucide ecosistemul din Serbia

Poluarea transfrontalieră lasă indiferente autoritățile, care întârzie să ia măsuri. Situația este cu atât mai gravă, cu cât, pe lângă poluarea din zona de graniță a României, o mare parte din teritoriul sârbesc este afectat de praful ucigaș.

Poluarea care apare din cauza prafului din iazul de decantare al societății aflate în lichidare, SC Moldomin Moldova-Nouă, este cunoscută atât la nivel central, cât și la nivel European, însă măsurile întârzie să apară. „În mod direct în România sunt afectaţi 18.000 de locuitori, iar în Serbia 12.500 de locuitori” explică Corneliu Sturza Popovici, preşedintele Grupului Ecologic de Colaborare Nera, care are în custodie montitorizarea poluării atât în România, cât şi în Serbia.

Dezinteresul afișat de autoritățile statului, însă, atunci când vine vorba despre poluarea de la iazul de decantare Tăuşani–Boşneag, ce aparține de societatea aflată în lichidare, Moldomin, atinge cote maxime.

Situația este cu atât mai îngrijorătoare, cu cât statisticile prezentate de municipalitatea din Veliko Gradište, din Serbia, zonă grav afectată cu alte ocazii de aceeaşi poluare, arată o creştere semnificativă în ultimii 15 ani a cazurilor de cancer de ficat, rinichi şi colon la locuitorii din țara vecină, care stau în apropiere de granița cu România.

Pe lângă bolile de care suferă populația din zonă, sumele de bani în ce privește refacerea ecosistemului din țara vecină sunt înspăimântătoare. “Daunele directe produse de praf în Serbia sunt de 4-5 milioane de euro anual”, Marius Olda, reprezentantul Regiunii Pancevo.


Explicații de la autorități
“Pulberea este foarte fină și transportată de vânt cu ușurință, astfel că inclusiv din Serbia au fost semnalate probleme pe această temă”, spune inspectorul Gărzii de Mediu, Gheorghe Pitulan. Iazul se întinde pe o suprafață de circa 120 de hectare de teren, iar singura soluție ar fi ca peste zona respectivă să se toarne pământ steril, pe care să fie plantați arbori.

Proietul însă, ar fi de ordinul milioanelor de lei, iar Ministerul Economiei, întârzie să ia măsuri. “Printr-o hotărâre de Guvern, trebuie alocați bani pentru dezafectarea zonei, însă până acum nu am primit niciun semnal că s-ar face ceva”, subliniază inspectorul Gheorghe Pitulan.

Amenzi de sute de mii de lei 
“Valoarea ultimei amenzi a fost de 100.000 de lei, dar le aplicăm degeaba, pentru că societatea este în lichidare”, subliniază Gheorghe Pitulan, de la Garda de Mediu Reșița. Firma desemnată de Ministerul Economiei să facă ecologizarea iazului Tăușani, așteaptă un verdict în ce privește atragerea fondurilor europene.

“Deocamdată, la Moldomin facem conservare prin pază. Ministerul Economiei a scos la licitație pe fondul de mediu un proiect, ca să atragă finanțarea. Pasul următor este ecologizarea propriu-zisă”, a precizat directorul tehnic al Conversmin SA București, Marcel Radu.