FOTO VIDEO Conacele boiereşti din Caraş-Severin de la glorie la ruină

FOTO VIDEO Conacele boiereşti din Caraş-Severin de la glorie la ruină

Conacul boierului Feodor Pali Kucerini este acum sediul Primăriei Fârliug FOTO CRISTIAN FRANŢ

Câteva zeci de conace şi castele boiereşti împânzesc şi astăzi teritoriul judeţului Caraş-Severin. Dacă unele şi-au pierdut gloria de altă dată şi sunt doar ruine, altele au avut şansă şi sunt complet reabilitate şi în glorie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Istoricul Ligia Boldea, în urma unor cercetări amănunţite, a stabilit că, pentru Evul Mediu, în Banatul de Munte se poate vorbii de şapte familii cneziale sau nobiliare: „Este vorba de familiile Bizerea de Caransebeş, Deş de Temeşel, Fiat de Armeniş, Gârlişte de Rudăria, Măcicaş de Tincova, Mâtnic de Ohaba-Mâtnic şi Racoviţă de Caransebeş“. Cu siguranţă, însă, că Evul Mediu Târziu şi chiar perioada modernă au adus în Banat şi alte familii nobiliare, care nefiind din Banatul Montan, au îndrăgit locurile şi şi-au făcut reşedinţe aici. Multe dintre aceste conace boiereşti se păstrează şi astăzi, în timp ce altele au dispărut, fi în timpul reformei agrare din 1923, cum este cazul conacului „spăiului“ Arthur Gaşpary din Fârliug, fie sub buldozerele comuniste ori sub vitregiile vremii. Un grup de tineri interesaţi de patrimoniul arhitectonic din Banat, Transilvania, Crişana şi Maramureş au demarat proiectul moNUmenteUITATE, care şi-a propus să inventarieze castelele şi palatele ridicate în aceste regiuni, în secolele XVII-XIX. Lista, însă, întocmită pentru Caraş-Severin este extrem de lacunară şi poate fii amplu completată. Lipsesc cu desăvârşire conace şi castele din zona Văii Caraşului, Clisura Dunării, Băile Herculane, însă este de apreciat că, măcar, există o listă de la care se poate pleca: 

 
Caraş-Severin: 
Apadia (Grabovszky), 
Delineşti (Brody), 
Duleu (Ioanovici), 
Jupa (Casa Capra), 
Maciova (Licsek), 
Rugi (Sekalov), 
Tirol, 
Valeapai (Athanasievich), 
Vărădia (Baich), 
Zăgujeni (Juhász).
 
Unele dintre ele au avut o soartă foarte bună şi au fost sau cel puţin sunt într-un proces amplu de reabilitare, fie că această reabilitare a fost făcută de instituţii publice sau ţin de iniţiativa privată. Cel mai fericit exemplu este cel al conacului lui Feodor Pali Kucerni care este complet reabilitat şi restaurat de către Primăria Fârliug, fiind şi sediul unităţii administrativ-teritoriale. Şi Conacul Capra din Jupa a beneficiat de o situaţie similară, doar că nu este modernizat din bani publici, ci are un proprietar care a decis să investească serios şi profesionist în reabilitarea acestuia. La polul opus ar fi conacul familiei Atanasievici din Valeapai, care este o adevărată ruină şi pentru care nu se întrevede prea curând o şansă de reabilitare.
 
La Fârliug oamenii nu merg la primărie ci... la conac
Este greu de spus când a fost construit conacul, dar după arhitectură şi amplasament, este probabil să se fi ridicat undeva la jumătatea secolului al XIX-lea. Familia Kucerni era una cu origini maghiare şi a ajuns la Fârliug cu funcţii administrative, după ce Banatul a trecut de sub administrarea Curţii Imperiale în administrarea maghiară. După Marea Unire se pare că boierul de atunci, Feodor Pali Kucerni, era extrem de bine informat şi ar fi aflat că liberalii pregătesc reforma agrară, aşa că în anul 1920 şi-a vândut toate proprietăţile şi a plecat din sat. Conacul, însă, potrivit prof. Petru Mateia, nu l-a vândut, ci l-a donat Bisericii Unite din Fârliug, pentru a funcţiona ca lăcaş de cult. Odată cu venirea comuniştilor la putere şi scoaterea în afara legii a Bisericii Române Unite, în anul 1949, clădirea este preluată de Sfatul Popular al comunei şi se transformă în şcoală. „Şcoala nouă s-a construit în anul 1967, dar eu am prins perioada în care am învăţat, am avut clasele în clădirea de astăzi a primăriei“ povesteşte Maria Başu, una dintre localnice. După ridicarea şcolii noi, în jurul anul 1970, clădirea este transferată în sediul Sfatului Popular şi Primăriei Fârliug, ulterior tot aici mutându-se oficiul poştal, Ocolul Silvic Bocşa Montană, Romtelecom-ul. Cu toate acestea clădirea s-a degradat destul de mult, iar după 1989 primarii nu s-au preocupat de reabilitarea ei, de teamă că va fi retrocedată Bisericii Unite. Abia actualul primar, Ioan Borduz, încă din anul 2004 a decis să demareze restaurarea clădirii, care a fost finalizată şi acum se poate spune că îşi păstrează cu desăvârşire gloria de odinioară.
 
Familia Gurgu din Caransebeş şi-a asumat reabilitarea Conacului Capra din JupaConacul Capra astăzi
 
Deşi reabilitat cu fonduri private, decizia de salvare a conacului aparţine tot unei instituţii publice. Momentul decisiv pentru salvarea monumentului a fost decizia Primăriei Caransebeş de a scoate la vânzare imobilul, realizând că municipalitatea nu va dispune prea curând de fonduri pentru reabilitarea clădirii. Conacul a fost cumpărat de familia Gurgu din Caransebeş, o familie cu afaceri în domeniul construcţiilor. 
Conacul Capra din localitatea Jupa, municipiul Caransebeş a fost construit în 1795 şi era cândva o clădire impunătoare. A fost nevoie doar de un impuls şi o investiţie consistentă pentru a ridica din ruină acest conac cu valoare istorică. Austrotherm este prezent la această restaurare prin asigurarea unor materiale termoizolante de cea mai bună calitate, iar lucrările de restaurare s-au făcut chiar de către firma proprietarului Grugu Prodcom Caransebeş. Conacul Capra a fost naţionalizat în perioada comunistă şi aici a funcţionat pentru o vreme sediul unui C.A.P. Abia in luna mai 1994, aceasta constructie a intrat în administrarea Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, instituţie care, în ciuda repetatelor demersuri întreprinse, nu a beneficiat de susţinere financiară pentru lucrările de expertizare, conservare, restaurare şi amenajare a obiectivului. În noiembrie 2002, clădirea, parcul dendrologic şi terenul aferent au trecut în administrarea Primăriei Caransebeş. 
 
Ajunsa intr-o stare avansata de degradare singura solutie de a mai salva ceva a fost vanzarea acestei proprietati catre un om cu suflet si pasiune pentru istorie. Conacul Capra şi terenul aferent au fost atribuite societăţii Gurgu ProdCom SRL, noul proprietar fiind obligat să refacă clădirea numai cu respectarea procedurii de restaurare a imobilelor cu valoare istorică. “Prin stransa legatura cu clientii nostrii si cu piata constructiilor, incercam sa cladim astazi ceea ce clientii de case din lemn vor dori sa construiasca maine. Continuam sa ne dezvoltam ideile, din dorinta de a veni in intampinarea clientilor cu proiecte ce reprezinta mai mult decat o simpla casa de locuit. Nu suntem niciodata multumiti si continuam sa imbunatatim si sa dezvoltam calitatea lucrarilor noastre” precizează Mihai Gurgu, managerul societatii Gurgu ProdCom SRL. Şi pentru ca efortul să fie complet, Primăria Caransebeş a decis ca strada care duce spre livada şi curtea conacului să poarte numele proprietarului acestui conac, Alexandru Capra de Jupa.
Proiectul de restaurare al Conacului Capra din Jupa
 
Ruină şi paragină la Valeapai
Nu de aceiaşi soartă a avut parte şi conacul familiei Athanasievici din Valeapai, care este la ora actuală o adevărată ruină, nimic ne mai amintind de gloria de odinioară. La începutul secolului XIX, terenurile din Valeapai sînt dăruite fraţilor Marcel şi Emil Atanasievici, membrii ai unei familii nobiliare sârbeşti, ca urmare a unor servicii aduse de aceştia Coroanei Imperiale. În 1840, fraţii Atanasievici vor începe construcţia unui ansamblu, ce urma să conţină palatul, cladiri anexe, o gheţărie şi o moara, la ridicarea căruia se vor folosi atât meşteri sîrbi, cât şi colonişti italieni. În a doua jumătate a secolului XIX moşia din Valeapai este moştenita de o nepoată a fraţilor Atanasievici, fiica Ioanei Atanasievici şi a contelui Baiky de Vărădia. Soţul acesteia, baronul Tallian Béla, arendează moşia nobilului Ambrozy Béla, care va ipoteca terenul. Astfel, după Primului Război Mondial, proprietatea va fi cumpărata de familia Riesz. În perioada interbelică, ansamblul din Valeapai aparţine lui Petru Riesz, care este desproprietărit în perioada de naţionalizare de dupa terminarea celui de-al Doilea Război Mondial. În perioada comunistă conacul a fost utilizat iniţial ca şi Casă de Naşteri, apoi ca sediu CAP şi loc de cazare a muncitorilor sezonieri. După 1989, palatul a fost abandonat. 
Ansamblul palatului este situat în apropierea bisericii ortodoxe a satului şi constă într-un singur corp, de dimensiuni impresionante, ce domină zona. Clădirea este alcătuită din caramidă şi era acoperită cu o şarpanată cu structură din lemn, astăzi prăbuşită. Având la baza un plan simetric, palatul este compus dintr-un demisol boltit, destinat funcţiunilor anexe şi deservit de accese secundare pe laturile scurte, şi un etaj reprezentativ, destinat locuirii. Pentru a asigura legăturile pe verticală existau doua scări, una care lega cele două nivele şi una între etaj şi pod.
Potrivit moNUmenteUITATE.ro astăzi, palatul Atanasievici, deşi clasat ca monument istoric, este într-o continuă stare de degradare. Având acoperişul surpat, cladirea îşi urmează procesul de ruinare, fiind uitată de proprietarii căruia a fost retrocedat. Numai sătenii din Valeapai şi turiştii rătăciţi deplâng dispariţia unei clădiri ce putea fi o emblemă a locului.

Conacul Capra Jupa sursa foto www.gurgu.ro

Imagini din aceeasi galerie
  • Conacul Capra Jupa sursa foto www.gurgu.ro
  • sursa foto www.gurgu.ro
  • Conacul Atanasievici Valeapai
  • Primaria Farliug
Distribuie imaginea