Motivele iei româneşti, copiate într-o colecţie din revista „Vogue”. „Ne cerem scuze sincere”
0
Comunitatea „La blouse roumaine” semnalează apariţia pe website-ul celebrei reviste “Vogue” a unei colecţii a brandului „The Great” din California care conţine piese cu motive tradiţionale româneşti. Creatorii susţin însă că această colecţie este de „inspiraţie americană”.
După ce comunitatea a luat atitudine, semnalând „copiile”, compania a trimis un mesaj prin care îşi cere „scuze sincere” pentru greşeală şi admite că a copiat dintr-o „piesă vintage care nu avea etichetă” şi a lansat ca pe o promisiune faptul că ar fi interesaţi să colaboreze cu artizani români. Piesele cu pricina apar în continuare pe unele site-uri, în timp ce de pe altele au fost înlăturate.
Legislaţia din România nu protejează, şi nici nu este la fel de strictă în caz de plagiat precum cea din America în cazul încălcării unui drept de natură culturală ce aparţine popoarelor native.
Fondatoarea comunităţii „La blouse roumaine” şi iniţiatoarea „Zilei Iei Româneşti” şi a campaniei „Givecredit”, Andreea Diana Tănăsescu, ne-a declarat că pentru prima dată comunităţiile afectate se alătură demersurilor asociaţiei de a proteja patrimoniul în mod concret: „Primăria comunei Sadu din judeţul Sibiu şi Asociaţia Culturală Moştenitorii din Vaideeni – Vâlcea au trimis, deocamdată, scrisori de susţinere a demersului Asociaţiei „La blouse roumaine IA” pentru recunoaşterea originii şi autenticităţii portului tradiţional românesc, în integralitatea sa, cât şi a părţilor componente - IA, cămaşa, cojoace, sumane etc. Astfel, noi avem şi suportul comunităţilor afectate, ceea ce ne ajută să acţionăm mult mai eficient.”
„Copie flagrantă a bluzei româneşti din Transilvania şi Oltenia”
„A fi «Mare» - «The Great» sau a nu fi «Mare», aceasta este întrebarea. Pentru că aici avem o copie flagrantă a bluzei româneşti care aparţine multor comunităţi locale din Transilvania şi Oltenia, inclusă în colecţia de toamnă 2020 «The Great». Este etichetată drept „Lumen top” ignorându-se moştenirea noastră culturală, identitatea noastră, cunoştinţele noastre tradiţionale transmise din generaţie în generaţie. Ignorând meşterii noştri, istoriile familiilor noastre, amintirile noastre, tradiţiile noastre sacre. Editorul Vogue, Emily Farra, a descris colecţia ca fiind de inspiraţie americană cu un vibe western şi victorian, în tendinţele actuale ale modei texane. Ei bine, tocmai am descoperit asta (piesele – copii – n.red.). Serios, este acesta un brand autentic, deoarece colecţia «The Great» este prezentată cu mândrie de către creatorii săi? Având în vedere acest lucru, îi cerem lui Emily Current şi Meritt Elliott să acorde credit (#GiveCredit) comunităţilor româneşti şi să le compenseze pentru utilizarea patrimoniului lor cultural în colecţia Toamna 2020”, sună textul postării celor de la „La blouse roumaine” care însoţeşte cu fotografii exemplificatoare cu ii ungurene şi din Mărginimea Sibiului, cât şi din mai multe zone ale ţării, pentru o comparaţie cu modelul american.
„Ungurenii” sunt românii care în secolele trecute au luat calea munţilor ca să-şi salveze credinţa şi averile, plecând din Ardeal în Oltenia şi Muntenia. Printre aşezările „ungureneşti” în care s-a conservat specificul transilvănean, potrivit cercetătorilor şi, după cum o demonstrează şi lăzile de zestre, se numără şi localităţile Băbeni şi Vaideeni, din judeţul Vâlcea, spre exemplu.
Ia ungurenilor din Oltenia şi Muntenia Foto Adevărul - credit mysecretromania ro
„Nu avem autoritatea să luăm măsuri într-un astfel de caz”
Chiar dacă din răspunsul reprezentanţilor brandului reiese că nu a fost nimic intenţionat, Andreea Tănăsescu este de altă părere: „Ei ne-au contactat, dar toată povestea este de ochii lumii. Piesele în cauză apar în continuare pe site, pentru că n-ai cum să le scoţi, chiar şi pe site-ul Vogue. Vrem să trimitem această scrisoare (cu susţinerea comunităţilor – n.red.) inclusiv brandului şi revistei Vogue, să le scoată sau, dacă le lasă, să menţioneze că aparţin unor comunităţi din România... Nu ştiu cum să încadreze, pentru că în SUA dacă încalci un drept de natură cultură unor comunităţi de nativi ajungi în instanţă. Până studiază, se interesează la avocaţi, durează. La noi, practic, e un teren liber, pentru că nu există legislaţie. De aceea, nu dau imediat credit - #Give Credit - decât după ce se consultă cu avocaţii. Noi, ca ONG, nu avem autoritatea să luăm măsuri într-un astfel de caz. Industria modei profită pentru că la noi, dar şi în alte ţări, patrimoniul cultural imaterial nu este protejat. Nefiind protejat, ce poţi să faci, decât acest „zgomot” care ajută la conştientizarea problemei: să trimiţi scrisori, să te agiţi, dar, dacă nu ai şi comunitatea în spate, atunci chiar eşti descoperit. Dar acum ne-am schimbat strategia şi am cerut comunităţilor să ne susţină. Este drept, ne-au susţinut de-a lungul anilor, dar niciodată în acest mod, oficial. Având o scrisoare oficială, semnată de un primar, totul capătă o altă conotaţie”, ne-a mai mărturisit fondatoarea „La blouse roumaine”.
Motivele tradiţionale de pe „iile ungurenilor” copiate de brandul „The Great” pentru o colecţie apărută în revista Vogue - comparaţie între iile româneşti şi o piesă din colecţie Foto colaj La blouse roumaine
„Avem nevoie de reglementări legale şi politici culturale sănătoase”
„Mi s-a părut „neasumat” ca în epoca în care tehnologia ne permite să căutăm după imagine să foloseşti o scuză atât de penibilă. Dacă găsesc o piesă vintage după orice designer, fără etichetă, ar trebui să am dreptul să o copiez şi să o vând ca o creaţie a mea? Deci, pe site-ul lor se vinde o poveste a Americii şi, la urma urmei, recunosc că au copiat o piesă de epocă a cărei origine nu s-au deranjat să verifice! Sper că clienţii care au fost păcăliţi să cumpere acele modele pseudo-unice să-şi ceară banii înapoi!”, au comentat membrii comunităţii convinşi că „trebuie făcut ceva de către autorităţile române în materie”, mai ales că „nu este prima dată” când sunt semnalate astfel de incidente.
Motivele tradiţionale pe iile ungurenilor din Oltenia şi Muntenia Foto Adevărul - credit mysecretromania ro
Legat de implicarea sau, mai degrabă, lipsa de implicare a autorităţilor în scandalurile de acest gen care au avut loc în ultimii ani, Andreea Tănăsescu ne-a mai menţionat că vor fi contactate instituţiile statului, la fel ca în trecut, dar cum miniştrii de la Cultură s-au schimbat în mod constant, nu s-au luat măsuri pe cale oficială. „Institutul Naţional al Patrimoniului e partener cu noi în «Give Back Credit», proiectul de cooperare culturală susţinut prin programul Europa Creativă al Comisiei Europene, dedicat tocmai identificării de soluţii pentru astfel de cazuri. Este un pas înainte. Însă avem nevoie de reglementări legale şi politici culturale sănătoase”, a mai spus Andreea Tănăsescu.
Ie românească din anii 30 Foto Arhiva personală Paul G Petrescu
Există precedente create de alte ţări. Spre exemplu, ministrul Culturii din Mexic a reușit să o determine pe creatoarea de modă Isabel Marant să își ceară scuze oficial pentru prejudiciile aduse comunităților indigene mexicane cărora le-a preluat expresiile culturale tradiționale fără mențiunea originii, fără acord și fără nicio o formă de compensare.
„Brandurile ar trebui să dea credit - #GiveCredit - şi să împărtăşească beneficiile lor cu comunităţile tradiţionale. Co-creaţia este procesul de design potrivit. Cere permisiunea, implică artizani, colecţionari sau etnografi. Ajutaţi comunitatea să îşi protejeze patrimoniul. Inspiră creativitate. Creează locuri de muncă. Spune mulţumesc. Respectă oamenii, respectă cultura”, au mai menţionat reprezentaţii „La blouse roumaine” într-un alt caz asemănător în care vesta tradiţională din piele de oaie cu broderie lucrată manual din Bucovina era copiată de celebrul brand Valentino. La fel s-a întâmplat cu pieptarul din Ţinutul Pădurenilor - preţul de lansare al hainei inspirate fiind de 10.000 de euro sau cu alte piese din colecţiile unor mari creatori vestimentari ai lumii.
Se încarcă comentariile...
