Motivul pentru care femeile simt mai mult decât bărbaţii stresul la serviciu şi de ce îi înnebuneşte pe angajaţi sloganul „clientul nostru, stăpânul nostru”

Nu toată lumea răspunde la fel în faţa factoriolor stresanţi de la locul de muncăFoto Shutterstock

Ceea ce pentru o persoană poate fi stresant la locul de muncă pentru alta nu constituie neapărat un factor de stres. Acest lucru arată că înţelegerea stresului este o chestiune subiectivă. Totuşi, există domenii de activitate şi meserii în care stresul ocupaţional este mai frecvent decât în altele. Diferenţa este vizibilă şi pe categorii de sex.

“Stresul, ca fenomen, nu mai este de mult timp o noutate pentru români, însă ceea ce face diferenţa între cei care sunt conştienţi de existenţa lui, este modalitatea de înţelegere a felului în care se răspunde la stres. Ori acest lucru este esenţial în implementarea tehnicilor de gestionare a stresului. Deci, faptul că stresul este recunoscut reprezintă primul pas. Următorul pas este ceea ce se alege să se facă cu stresul resimţit”, explică, pentru Adevărul, Erna Constantin, psihoterapeut, Psihoterapie integrativă, Psihologia resurselor umane.

Hormonii de stres, rol de avertizare

Majoritatea persoanelor angajate manifestă cel puţin o dată, pe durata vieţii active, un simptom al stresului ocupaţional precum nelinişte, epuizare ori pierderea interesului pentru locul de muncă.  Fiecare îşi gestionează însă în felul său aceste percepţii, ceea ce face ca intensitatea şi urmările stresului să fie diferite de la o persoană la alta, chiar dacă vorbim de acelaşi post cu aceleaşi cerinţe. 

„Înţelegerea stresului este subiectivă, ţinându-se cont de experienţele de viaţă diferite, de componenta genetică şi de alţi factori particulari. Creierul este programat să perceapă experienţele, să le catalogheze ca fiind pozitive, neutre sau negative şi apoi să reacţioneze în funcţie de aceste coordonate. Atunci când există solicitări din mediu extern, pentru ca organismul să poată face faţă, sunt secretaţi hormonii de stres. Ceea ce înseamnă că hormonii de stres au şi ei rolul lor bun. Problema apare atunci când aceste substanţe persistă prea mult timp în sânge, sau când organismul este solicitat, forţat  să facă faţă  situaţiilor fără oprire”, mai spune psihoterapeutul.

Nu toată lumea răspunde la fel în faţa factoriolor stresanţi de la locul de muncă. “Ceea ce pentru un individ poate fi stresant, pentru altul nu constituie factor de stres. Astfel se explică şi faptul că, persoanele cu care eu interacţionez şi lucrez în vederea soluţionării problemelor legate de stres, au funcţii diferite, lucrează în domenii diferite şi cu toate acestea, prezintă simptome asemănătoare, caracteristice stresului: încordare, iritabilitate, ruminaţii, discuţii sau gânduri repetitive legate de factorii stresori, insomnie sau oboseala excesivă, lipsa de satisfacţie la locul de muncă, pentru ceea ce înainte reprezenta o pasiune, plăcere. Simptomele se pot extinde şi pot fi resimţite şi la nivel corporal, cum ar fi: migrenele, durerile de spate şi în zona cervicală sau dureri de stomac”, spune specialistul.

Există studii care arată că femeile, considerate mai sensibile decât bărbaţii, sunt cu peste 50% mai predispuse  să dezvolte la serviciu  simptopome specifice stresului ocupaţional, oboseală accentuată şi apatie. Asta, în condiţiile în care activează într-un domeniu de activitate stresant. Pe domenii de activitate şi meserii, cele mai stresante job-uri sunt considerate cele de PR, asistenţă socială şi vânzări.

“Printre cei care mi-au solicitat serviciile şi care prezentau simptome asociate stresului se numără persoanele care lucrează în relaţii cu publicul (PR), datorită expunerii publice îndelungate, ceea ce înseamnă contactul cu oameni, care, poate, la rândul lor sunt stresaţi sau nu sunt flexibili, sau au propriile lor motive pentru care aleg să acţioneze într-un anumit mod”, spune Erna Constantin.

Sloganul „clientul nostru, stăpânul nostru”, puternic factor de stres

Presiunea timpului şi aplicarea principiului potrivit căruia clientul are întotdeauna dreptate creează tensiune şi frustrare de partea angajatului.

“Factori stresori pot fi şi deadline-urile, aşa cum am întâlnit în cazul celor care lucrează în vânzări. În vânzări există o comunicare intensă cu clienţii care, în anumite situaţii merg pe premisa ,,clientul nostru, stăpânul nostru”, ceea ce alungă valorile specifice respectului. Acest fapt, îl face pe angajatul din vânzări să resimtă nemulţumiri. 

De asemenea, de tehnicile de gestionare a stresului sunt interesaţi avocaţii. Şi ei lucrează sub presiunea timpului, a cazurilor, plus că petrec mult timp la birou pentru a le soluţiona. Când vorbesc despre soluţionarea cazurilor, mă refer la volumul, la cantitatea uriaşă de informaţii, documentaţie pe care avocatul trebuie să o parcurgă în timp scurt”, mai spune specialistul.  

Joburile în presă, medicină şi transporturi sunt şi ele foarte susceptibile de a cauza stres ocupaţional. 

“Cu cât se petrece mai mult timp la birou, cu atât timpul dedicat relaxării personale este mai scurt.

Jurnaliştii sunt în alertă permanentă pentru difuzarea ştirilor în timp cât mai scurt, la cald, indiferent de pericolele la care sunt expuşi sau de condiţiile meteorologice. 

Chiar dacă unii pot considera asta ca fiind un exerciţiu de adrenalină, pentru alţii, aceasta poate fi o meserie cu adevărat stresantă. Medicii au un grad ridicat de stres.  Personalul de la ambulanţă, care bate recordul de timp în salvarea de vieţi omeneşti, pentru că orice minut de întârziere în acordarea ajutorului, poate însemna şanse mai mici la viaţă pentru pacient”, spune psihoterapeutul.

Funcţiile de răspundere sunt, de asemenea în topul celor care generează stres ocupaţional. “Dintre cei cu care lucrez în înţelegerea şi gestionarea stresului fac parte, persoanele publice, oamenii care lucrează în funcţii de conducere cu responsabilităţi mari sau care au de-a face cu personal neperformant dintr-un motiv sau altul, angajaţi în servicii de transport, care petrec mult timp în trafic, organizatori de evenimente, angajaţi care sunt supuşi terorii psihologice din partea şefilor sau  care au un salariu variabil”, mai spune psihoterapeutul.

Specialistul avertizeză că stresul are un impact semnificativ asupra sănătăţii oamenilor şi a organizaţiilor. 

“De asemenea, predispuse la stres sunt şi persoanele care lucrează în domeniul financiar contabil întrucât chiar şi o simplă situaţie nepredată la timp poate aduce prejudicii mari firmei.Dacă angajatul rămâne în continuare expus la agenţii stresori, cu timpul pot apărea nelinişte, tulburări emoţionale şi în cazuri avansate boli cardiovasculare, endocrine, psihice, cancer etc”, spune Erna Constantin.