Şase preparate cu rol terapeutic pe care le poţi obţine din viorele

0
Publicat:
Ultima actualizare:
feellikecooking.ro

Viorelele, delicatele plante cunoscute şi sub denumirea de violete sau toporaşi, au proprietăţi terapeutice apreciabile, de la cele dezinfectante şi expectorante, până la cele sedative şi hipotensive. Pe scurt, o serie de calităţi vindecătoare ce pot fi valorificate eficient dacă planta este corect folosită.

Virtuţile terapeutice ale viorelelor sunt date de substanţele active conţinute de plantă, printre care uleiul volatil, mucilagii, alcoizi, saponide, glocozizi şi acid salicilic.

"Datorită prezenţei acidului salicilic, viorelele au proprietăţi antiseptice, dezinfectante, sedative, în timp ce prezenţa mucilagiilor îi conferă un efect purgativ, expectorant şi laxativ. Frunzele conţin saponine, care stimulează metabolismul pielii, în timp ce părţile subterane – rădăcini şi rizomi -prezintă efecte expectorante, secretolitice, laxative, depurative şi hipotensive, ajutând la la neutralizarea toxinelor din organism şi la eliminarea lor pe cale renală şi intestinală. Din plantă întreagă se pot obţine extracte cu acţiune antiinflamatoare, diuretică, expectorantă şi laxativă", explică specialistul în fitoterapie Elena Badea, administratorul site-ului infuziedesanatate.ro.

Viorelele se folosesc atât uz intern cât şi extern.

Infuzia de flori, cel mai comun dintre preparate, este folosită, în general, pentru a trata bronşita. „Ca să obţii infuzia, trebuie să pui la infuzat două linguri frunze uscate în 250 ml de apă fiartă, timp de 30 de minute, după care preparatul se filtrează. Infuzia înmoaie şi elimina catarul, calmează tusea şi astmul. Se beau câte trei căni de ceai pe zi, îndulcite după gust, cu miere", mai spune specialistul.

Infuzia de frunze esteutilă şi pentru spălarea şi decongestionarea pleoapelor inflamate

Maceratul, obţinut din flori uscate de viorele, are proprietăţi expectorante, recomandate în afecţiunile aparatului respirator.

"Se pun la macerat două linguriţe de flori uscate, în 150 ml apă, pentru trei ore, la tempeatura camerei, după care se filtrează. Se administrează câte două căni pe zi", precizează Elena Badea. 

Decoctul, în schimb, se foloseşte pentru provocarea vomei, fiind util în intoxicaţii dar şi în indigestii.

„Pentru preparare, ai nevoie de patru linguri de rădăcină uscată şi mărunţită gros, care se fierb la foc, în  250 ml de apă, timp de 30 minute. Ulterior, se completează apa evaporată şi se filtrează, îndulcindu-se după gust", spune specialistul.

Crema de viorele, obţinută din 20 g viorele proaspete, înflorite, 10 ml ulei de măsline, 20 g seu de oaie şi  3-4 picături ulei eteric de trandafiri (pur), se foloseşte pentru pentru vindecarea cicatricelor.

Loţiunile nutritive obţinute din viorele sunt benefice pentru orice tip de ten.

„În 500 ml de lapte, se adaugă un pumn de flori de viorele. Se acoperă şi se lasă la infuzat pentru un sfert de oră. Se strecoară şi se aplică pe ten cu un tampon”, explică specialistul.

Uleiul de viorele, în schimb, este recomandat în caz de neurodermită. „Se obţine dintr-o lingură de flori şi frunze de toporasi, la 500 ml ulei de măsline. Se lasă la soare timp de 10 zile şi apoi se strecoară şi se păstrează în recipiente de sticlă", explică Elena Badea.

Atenţie, preparatele de uz intern obţinute din viorele nu sunt indicate în cazul persoanelor care suferă de anemii. Produsele obţinute din rădăcina acestei plante nu sunt recomandate bolnavilor de gastrită sau de ulcer gastric.

„Remediile cu toporaşi nu sunt recomandate mai mult de 10 zile consecutive pe luna. La dozaje mai mari decât cele recomandate, ceaiul de viorele provoacă vărsături”, mai spune specialistul, care  recomandă administrarea acestor preparate sub supraveghere medicală.

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite