Fântâna lui Ştefan, izvor de bani europeni

Edilii comunei nemţene Oniceni folosesc legendele locului ca să atragă finanţări nerambursabile. Dacă fântâna din satul Pietrosu va fi recunoscută drept arie naturală protejată, cresc şansele să fie asfaltate drumurile pietruite din comună. 

Orice locuitor din Oniceni cunoaşte legenda Fântânii lui Ştefan cel Mare. „Se spune că în timp ce Vodă se retrăgea după bătălia de la Podu Înalt, a făcut o tabără unde şi-a odihnit oştile câteva zile. Pentru că zona dintre dealurile Caracas şi Piscul Plaiului era mlăştinoasă, a săpat până a dat de un izvor cu apă bună de băut“, povesteşte primarul Ioan Duminică. Bătrânii satului spun că după Primul Război Mondial ghizdurile fântânii erau placate cu marmură, dar locul a fost distrus în 1944, la retragerea nemţilor. A mai rămas vechea crucea de piatră, pe care sunt nişte litere indescifrabile, precum şi izvorul.

Edilii vor acum să valorifice mitul şi să obţină o finanţare europeană de 2,5 milioane de euro, pentru reabilitarea a 9,5 kilometri de drum şi construirea unui centru social. „În proiect avem prinsă şi o componentă culturală în care am inclus restaurarea acestei fântâni. Acolo vrem să facem şi un popas pentru turişti, şi un indicator cu legenda fântânii“, spune şi viceprimarul Gheorghe Palade.

Legendele cresc punctajul

Direcţia pentru Cultură Neamţ a întocmit un studiu prin care confirmă că locul şi izvorul sunt cunoscute în tradiţia populară şi oficializate în timp sub denumirea de „Fântâna domnitorului Ştefan cel Mare“. „Locul nu are o conotaţie deosebită istorică, nu e pe lista obiectelor de patrimoniu. Noi nu ştim să speculăm însă valorile pe care le avem şi tocmai în această idee i-am încurajat să folosească legenda pentru a accesa proiectul“, spune Adrian Aluigheorghe, şeful Direcţiei pentru Cultură.

În şedinţa de marţea viitoare, Consilul Judeţean ar putea aviza obiectivul ca „arie protejată de interes local“. Acest statut va creşte punctajul proiectului depus de edilii din Oniceni şi, implicit, şansele de a accesa banii europeni.

Pentru punerea în valoare a vestigiilor medievale, precum Turnul lui Ştefan de la Curtea Domnească sau Cetatea Neamţului, edilii din Piatra Neamţ şi Târgu Neamţ au obţinut deja fonduri europene consistente. O parte din bani sunt utilizaţi şi pentru întreţinerea căilor de acces, drumuri sau alei, sau pentru extinderea reţelelor alimentare cu apă şi electricitate.