PORTRET/ Orădeanul Teodor Tot este şeful galeriei rapidiste din Ardeal

Teodor Tot

Teodor şi-a descoperit iubirea pentru Rapid acum 40 de ani. De atunci, nu a ratat niciun meci şi a câştigat un premiu de fidelitate din partea jucătorilor. Povestea de iubire dintre Teodor şi echipa Rapidului a început în 1970, când bărbatul avea doar 17 ani.

PROFIL
NĂSCUT. 12 februarie 1952.
EDUCAŢIE. Şcoala CFR grad 3 Braşov.
FAMILIE. Divorţat.

 „Am absolvit liceul CFR din Iaşi şi am primit repartiţie în Bucureşti, la Gara de Nord. Aşa am descoperit fotbalul”, spune Teodor.
„La început m-am dus la meciuri jucate de Steaua şi Dinamo. Atunci m-au atenţionat colegii de lucru. Mi-au spus să merg la un meci cu Rapidul că este echipa clasei muncitoreşti, a oamenilor săraci şi cinstiţi”, povesteşte Tot.

Dragoste la prima vedere
Primul pas pe stadionul din Giuleşti a însemnat dragoste la prima vedere pentru adolescentul de atunci.  „De când am pus piciorul în Giuleşti, am ştiut că acolo îmi e locul. De atunci au trecut 40 de ani şi nu m-am dezis de echipă”, spune fanul.
Munca în cadrul Căilor Ferate a însemnat pentru tânărul de atunci o ocazie unică de a străbate ţara în lung şi în lat. Şi ca orice fan înfocat, a profitat de ocazie. „Nu am ratat niciun meci important. Cădeam întotdeauna la înţelegere cu colegii, făceam schimb de ture”, îşi aminteşte Tot. Nici cursurile de specializare de la Braşov, nici căsnicia nu l-au împiedicat pe Teodor să fie în tribună.
„M-au trimis la specializare în 1977, în Braşov. Am fugit la toate meciurile importante şi tot am terminat şef de promoţie. Nici mai târziu n-am avut probleme, nevasta m-a luat cu pasiune cu tot”, explică bărbatul.

În teren cu idolii
După mai bine de 30 de ani, Teodor a primit răsplata pasiunii. „În timp, am ajuns prieten cu liderii galeriei Rapid, Gigi şi Nicu Corsicanu. După mai bine de 30 de ani mă cunoşteau toţi şefii, ca pe un cal breaz”, spune Tot. Surpriza a venit în 2008, când bărbatul a primit cadou de ziua lui o întrunire cu rapidiştii.
„Am intrat în Giuleşti, pe teren cu jucătorii. Am tras în poarta lui Dan Coman de la 11 metri. Din cinci goluri, am marcat trei. Apoi, am jucat alături de ei timp de trei ore. La final, am primit mingea cu autografele jucătorilor şi permis de tribună pe viaţă”, povesteşte fanul. Dincolo de cadoul inedit, odată cu pensionarea, Teodor a primit şi o funcţie importantă, de lider al galeriei ardelene. „Acum am mult imp liber şi-mi permit să fac naveta de câte ori e necesar”, spune Tot.
„Am fost numit şef de galerie şi acum am în răspundere toţi suporterii ardeleni. Eu am grijă de ei, să nu fie violenţi, de când se urcă în tren, până când intră pe poarta stadionului”, explică Teodor. Bărbatul, între timp divorţat şi fără copii, spune că s-a ales în viaţă cu ce a iubit mai mult: Rapidul.

Întrebări şi răspunsuri

Ai un meci de suflet?
În 2008, am avut acces la un meci cu porţi închise: Rapid- Poli Iaşi, scor final 3:0. Am fost singurul suporter, dar am scandat cât pentru o galerie întreagă. La final, jucătorul favorit,  Marius Constantin m-a chemat în teren şi mi-a dat tricoul lui

Ai avut probleme ca şef de galerie?
O singura dată, în Dej. Am trecut pe lângă puşcărie şi ne-au înjurat deţinuţii: „Să ajungeţi şi voi ca noi”. S-au enervat suporterii şi a fost foarte greu să-i stăpânesc, dar s-a terminat cu bine.

Colecţionezi suveniruri cu Rapid?
De la fulare la tricouri, ceşti, veselă, postere, reviste, am un templu Rapid. Cel mai valoros obiect este copia după actul de înfiinţare al echipei, din 1923.

Ce-i place
Teodor spune că-i place handbalul şi baschetul. Echipa favorită după Rapid este FC Bihor. E înnebunit după sarmale, migdale şi răcituri. Îi plac drumeţiile.

Ce nu-i place
Teodor spune că nu-i place faptul că în şcoli sportul nu mai are importanţă. Urăşte minciuna şi invidia. Nu suportă oamenii care vor să moştenească, dar nu au muncit nimic în viaţă.