Oradea: Vasile Todinca Vasile iubește lumea satului bihorean
0
Orădean de aproape 20 de ani, Vasile Todinca iubește lumea satului cu pasiune și o cercetează cât mai poate. A scris deja cinci cărți pe tema satului bihorean.
A ales facultatea de filosofie dintr-un motiv simplu, pe lângă că-i plăcea, avea de învățat doar la două materii. „Am învățat pentru admitere în armată. Ai mei nu voiau să merg la facultate pentru că eram singurul copil”, povestește el. După absolvirea facultății a predat la școala din Bulz. Din 1990, este muzeograf. A urcat toate treptele profesionale și a ajuns cercetător științific principal de gradul II. De doi ani, este profesor asociat la Facultatea de Arhitectură și Construcții, unde predă sociologie urbană.
Satul, eterna iubire
Activitatea lui Vasile Todinca se concentrează pe lumea satului, pe un teren mai puțin bătătorit, granița dintre sociologie și etnologie. „Mai avem de cercetat mult în lumea satului și trebuie să profităm de timpul cât îi mai avem printre noi pe octogenari”, spune el. Din punctul său de vedere, aceștia sunt deținătorii patrimoniului spiritual al lumii satului. „Ei s-au implicat în viața obștii, în marile evenimente ale veacului, de la naștere la căsătorie, botez și înmormântare, în cadrul activităților agricole și a celor comunitare, cum ar fi claca sau întrajutorarea unor familii”, precizează el. Cei mai tineri au pierdut o bună parte din viața autentică a satului pentru că lucrează sau au lucrat la oraș. „Cei mai tineri au auzit parte din aceste evenimente, dar nu le pot reda pentru că, de regulă, au asistat pasiv la ele, fără a se implica în ele”, spune el. În cele cinci cărți pe care le-a scris până acum despre satul din Bihor, a încercat să surpindă tocmai autenticitatea rurală, neatinsă de modernismul galopant. El constată că satul bihorean nu se deosebește fundamental de satele din celelalte regiuni istorice ale țării. „În prima mea carte am fost partinic cu satele din zona Beiușului. Acum sunt mai obiectiv”, spune el.
Modernizarea obligatorie
Vasile Todinca constată că satul românesc trece prin transformări profunde și irevocabile. „Aceste transformări sunt inevitabile și nu avem voie să intervenim și să privăm lumea satului de asfalt, apă, canalizare și confort în cadrul gospodăriei”, spune cercetătorul. La asta se adaugă normele europene ce vizează creșterea animalelor și agricultura. „N-avem voie să lăsăm țăranul să lucreze tot cu plugul tras de boi. Există utilaje agricole care să le ușureze munca și să-i ajute să obțină recolte mai bune”, spune el. Toate acestea vor face ca satul să capete o altă față, dar vor contribui și la pierderea unor caracteristici și tradiții.
Profil:
Născut
La 29 august 1960, Prisaca Beiușului
Studii
Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca
Familie
Văduv, are un băiat
Experiență
Cercetător științific principal la Muzeul Țării Crișurilor
Ce-i place:
Îi place calculatorul și se bucură de beneficiile pe care acesta le aduce muncii. Se relaxează grădinărind. „Cel mai mult îmi plac rătăcirile spirituale în lumea cărților și să alerg în lumea satului și să o iscodesc atât cât se mai poate”, mărturisește Vasile Todinca.
Ce nu-i place:
„Nu-mi plac demagogia și ipocrizia”, spune Vasile Todinca. Nu-i plac orgoliile nelalocul lor. „În general nu-mi place nimic din ceea ce lovește în demnitatea umană”, precizează el.
Întrebări și răspunsuri:
- Toate transformările din sate sunt benefice?
VT – Nu neapărat. Marea mea durere este că se distruge patrimoniul mobil. Se distrug case, șuri, mori de apă. Unii oameni își dărâmă casele vechi și ridică în locul lor altele din BCA, fără personalitate.
- Poate fi protejat acest patrimoniu?
VT – Nu avem o legislație foarte bună pentru asta. Ar trebui să transportăm aceste case sau șuri într-un loc special, într-un muzeu al satului din Regiunea Crișana.
- Există șansa de-a avea un asemenea muzeu?
VT – Avem un proiect pentru un ecomuzeu la Băile 1 Mai, dar acum toate fondurile sunt canalizate spre noul sediu al Muzeului Țării Crișurilor.
- Ce proiecte aveți?
VT – Vreau să scriu o trilogie a culturii populare românești.
Se încarcă comentariile...
