FOTO VIDEO „Sunt încă viu!” Campania civică împotriva tăierii teilor, arbori-simbol ai Iaşiului, ia amploare
0
Decizia oficialilor Primăriei Iaşi de a tăia toţi teii de bulevardul Ştefan cel Mare a generat mobilizarea masivă a societăţii civile din oraş, care cere municipalităţii să oprească ceea ce-a fost descris drept un „masacru“.
Edilii Iaşiului au decis la sfârşitul săptămânii trecute să pună la pământ toţi teii de pe bulevardul Ştefan cel Mare, la kilometrul 0 al oraşului, pe o distanţă de aproximativ 500 de metri.
În locul lor urmează să fie plantaţi salcâmi japonezi, o specie de arbore pitic, care poate atinge 5-6 metri înălţime. Hotărârea, luată în birourile Primăriei Iaşi şi mediatizată la capitolul „diverse“, a stârnit indignarea a mii de ieşeni, legaţi şi mândri de statutul de „oraşul teilor“, pe care Iaşiul l-a căpătat de-a lungul timpului.
Acţiunea de tăiere a început de vinerea trecută şi a continuat şi astăzi. Muncitorii Primăriei „au executat“ deja în jur de zece copaci, din cei aproximativ 30 încă în viaţă. Este vorba despre copaci ajunşi la maturitate, majoritatea sănătoşi. Deja au fost plantaţi pe bulevard în jur de 50 de salcâmi japonezi.
Cei de la primărie aduc în sprijinul deciziei argumentul că noii arbori plantaţi pe bulevard, fiind mici de înălţime, vor pune în evidenţă clădiri istorice din zonă, precum Palatul Culturii, Biserica „Trei Ierarhi“, Palatul Roznovanu (sediul Primăriei) sau Palatul Mitropolitan.
„Teii s-au încâlcit printre cablurile electrice şi nu mai au coroane cu aspect plăcut. Pentru a schimba în ansamblu aspectul bulevardului, am schimbat şi stâlpii şi punem în evidenţă faţadele celor mai prestigioase clădiri din municipiu“, a explicat Mihai Chirica, viceprimarul Iaşiului. În plus, specialiştii angajaţi ai municipalităţii susţin că teii sunt greu de îngrijit, pretenţioşi şi chiar periculoşi, pentru că ar risca să se prăbuşească din senin peste trecători.
Urmăriţi mai jos imagini cu tăierea arborilor de pe Ştefan cel Mare:
„Noi rămânem consecvenţi pe ideea că Iaşul va rămâne oraş teilor şi nu este neapărat un paradox referitor la acţiunea de pe Ştefan cel Mare. În ultimii ani am scos plopi şi am plantat tei pe aproape toate aliamentele stradale pe care am înlocuit plopi. Ştefan cel Mare este pentru noi un element de referinţă pentru oraşul Iaşi. N-are nimeni nimic împotriva teilor, dimpotrivă îi iubim. Legat de Ştefan cel Mare, este important să păstrăm atât tradiţia, cât şi aspectul unui bulevard care şi-a schimbat din rădăcini utilitatea şi a devenit pietonal“, a adăugat Chirica.
Pe de altă parte, cei de la Primărie n-au găsit că ar fi necesară organizarea unei consultări publice sau trecerea acestei hotărâri prin Consiliul Local. Decizia a fost luată în cadrul unei comisii de mediu, din care a făcut parte şi un reprezentant al Agenţiei pentru Protecţia Mediului.
Muncipalitatea spune că acţionează în conformitate cu un Ordin de Guvern din 1999 în care este menţionată vârsta maximă atinsă de tei după care aceştia pot fi înlocuiţi cu alţii. Edilii Iaşiului susţin că au încercat să planteze alţi tei, dar nu s-au prins. În plus, vârsta celor sacrificaţi nu este cunoscută cu precizie. Ar fi fost plantaţi, conform unor date istorice vagi, în perioada comunistă.
Unul dintre cei mai respectaţi botanişti din România, academicianul Mandache Leocov, fostul director al Grădinii Botanice din Iaşi ajuns la vârsta de 85 de ani, nu găseşte niciun folos în tăierea teilor de pe Ştefan cel Mare. „Ieşenii ţineau foarte mult ca Iaşiul să rămână un oraş al teilor, pentru frumuseţea coronamentului, a mirosului, al frunzelor. Este arbore considerat sfânt. Este singurul arbore din spaţiul românesc care nu este trăznit niciodată. Nu atrage descărcările electrice precum plopul sau răchita. Apoi mireasma care atrage şi a atras toate seriile de studenţi veniţi la Iaşi de-a lungul timpului să-şi dea întâlnire cu precădere în perioada în care înfloresc teii. Sunt nişte amintiri prea dragi oricui trăieşte în Iaşi sau a vizitat vreodată oraşul”, explică Mandache Leocov.
Academicianul desfiinţează apoi toate argumentele celor de la Primărie legate de sensibilitatea teiului: „Se numără printre arborii care suportă tăiatul, poţi să-i dai orice formă doreşti, cu condiţia ca «intervenţia chirurgicală» să fie făcută raţional şi de către specialişti, în cunoştinţă de cauză. Justificările că ar avea coroana expusă la vânt sau rădăcina superficială pot să le dea cei de la primărie celor care habar n-au botanică. Mai suntem nişte oameni în oraş care ne pricepem cu adevărat, ar fi fost bine să ne cheme să ne consulte”. Un alt aspect, de arhitectură peisagistică, asupra căruia Mandache Leocov atrage atenţia este acela că salcâmul japonez nu face parte dintre arborii de aliniament, care să poate fi plantat în scop decorativ pe străzile unui oraş, ci un copac care creşte frumos în solitudine.
„Iaşul iubeşte teii“, varianta Facebook
Tinerii din mediul cultural-artistic al Iaşiului au primit ştirea cu iritare şi au categorisit-o drept un potenţial masacru. Au discutat aprins pe Facebook despre impactul negativ al dispariţiei copacului-simbol al Iaşiului de pe Ştefan cel Mare, apoi au decis să se organizeze pentru a încerca să stopeze campania de tăiere. Grupul „Iaşul iubeşte teii“, iniţiat pe reţeaua de socializare, a adunat în câteva ore aproape 1.000 de like-uri. Mai întâi, în urmă cu două seri, au fost puse lumânări pe cioatele teilor deja sacrificaţi. Următoarea fază a campaniei a constat în formularea unei scrisori deschise de protest adresată primarului Gheorghe Nichita, care îi va fi expediată în cursul zilei de astăzi. Zece organizaţii non-guvernamentale din oraş au semnat documentul.
Iniţiatorii au insistat să precizeze că nu este vorba despre o acţiune cu caracter politic. Aseară, în jurul orei 18.00, câţiva zeci de tineri s-au adunat în faţa Bisericii „Trei Ierarhi“, situată de-a lungul bulevardului Ştefan cel Mare, pentru a discuta între ei şi trecătorii despre însemnătatea teilor în cultura şi istoria oraşului.
Printre altele, ieşenii care au traversat bulevardul au primit pliante cu poezii ale lui Mihai Eminescu modificate într-atât încât să arate cât de important este acest arbore în patrimoniul cultural al Iaşiului.
„În problema tăierii teilor, pe care noi îi percepem ca pe un simbol cultural, afectiv şi olfactiv al Iaşului, ne-am gândit să distribuim strofe din poeziile lui Eminescu unde am înlocuit cuvântul «tei» cu «salcâm japonez». În felul acesta atragem atenţia asupra unuia dintre efectele pe termen lung ale acestei decizii neinspirate: pierderea unui simbol care conturează identitatea“, a declarat George Pleşu, unul dintre tinerii decişi să ia atitudinea. În plus, tinerii au postat pe tei mesaje precum "Sunt încă viu", "Eu vă răcoresc vara", "Sunt tânăr, doamnă, tânăr", "Sunt mai mult decât lemn", "Vă plac florile mele".
Teiul lui Eminescu, brandul ajuns la 250 de ani
Celebrul arbore sub care Mihai Eminescu îşi găsea inspiraţia este căutat în continuare de mii de turişti veniţi în Capitala Moldovei. A fost salvat de la moarte după o furtună foarte puternică care a avut loc în 1950. Trunchiul teiului, rămas gol în urma putrezirii, a trebuit să fie plombat cu mortar şi consolidat cu manşoane (cercuri) de metal, iar ramurile sunt sprijinite în console. Înfloreşte, în continuare an de an, şi este cel mai bătrân copac din Grădina Copou.
Se încarcă comentariile...
