Studente la plajă în Sarmizegetusa anilor 1980: povestea fotografiilor fabuloase din capitala Daciei, în epoca lui Ceauşescu

Studente la plajă în Sarmizegetusa anilor 1980: povestea fotografiilor fabuloase din capitala Daciei, în epoca lui Ceauşescu

Fotografii realizate de Cornelius Ionescu.

Tinere care se plimbă aproape goale printre ruinele Sarmizegetusei Regia, corturi aşezate împrejurul sanctuarelor antice, blocuri de beton intercalate cu monumente din calcar şi andezit şi o atmosferă de sărbătoare. Astfel se prezenta vechea capitală a Regatului Dac în anii 1980, în imaginile rare realizate de Cornelius Ionescu.

O serie de fotografii realizate în anul 1986 în Sarmizegetusa Regia prezentau monumentul aflat în patrimoniul UNESCO în ipostaze cu totul inedite faţă de locul "sobru" cu care vizitatorii din ultimii ani au fost invitaţi să se obişnuiască. Imaginile rare ale Sarmizegetusei Regia din anii 1980 au fost realizate de Cornelius Ionescu şi arătau un loc în care călătorii îşi aşezau corturile şi chiar făceau plajă. Aceste activităţi sunt amendate în prezent, după ce în ultimii ani integritatea ruinelor antice a fost afectatată serios de turişti şi de braconieri.

Autorul fotografiilor a relatat că tinerele din imagini erau studente, care lucrau pe şantierul arheologic.

În alte fotografii vechi de trei decenii sunt prezentate "îmbunătăţirile" aduse monumentului prin proiectele de reabilitare derulate în anii 1980. Atunci, pe şantierul Sarmizegetusei Regia au apărut numeroase blocuri şi discuri de beton, plinte noi, stâlpi din lemn şi materiale de construcţie moderne, pentru a se încerca reconstituirea parţială a unor temple arhaice.

Terasele Sarmizegetusei Regia au suferit modificări, vechile ziduri de apărare au fost înălţate în parte, blocurile lipsă din sanctuare au fost completate cu replici din calcar de la Podeni, iar drumul antic, care era din trepte, potrivit cercetătorilor, a fost refăcut, pe o distanţă de 40 de metri, însă fără a mai respecta structura originală. În final, unele lucrări efectuate de restauratori au fost apreciate, însă altele au stârnit controverse.

Istoria capitalei Daciei

Sarmizegetusa Regia a fost centrul economic, religios şi politic al Daciei, înainte de războaiele daco-romane din jurul anului 100. Oraşul antic, înconjurat de zidurile ce pot fi văzute şi în prezent, se întindea pe o suprafaţă de trei hectare, susţin istoricii, iar la poalele cetăţii, pe o rază de trei kilometri, se aflau numeroase aşezări civile. Mai mult, pe vârfurile munţilor care înconjurau Sarmizegetusa Regia, dacii au ridicat cetăţi de apărare, iar în vremurile de restrişte, populaţia îşi găsea adăpost în aşezarea din munţi.

Templele şi sanctuarele din Sarmizegetusa Regia au fost dispuse pe două terase, iar istoricii au stabilit că au fost ridicate unele din vremea regelui Burebista, iar altele în vremea lui Decebal, în care aşezarea s-a aflat în apogeul dezvoltării sale economice. Locurile sacre au fost construite din materiale aduse de la zeci de kilometri distanţă. “Efortul necesar ridicării majorităţii acestor temple rezultă şi din faptul că acolo unde materialul local nu corespundea cerinţelor se aducea materialul de construcţie din altă parte, chiar de la zeci de kilometri distanţă. Astfel, în Munţii Şureanu, s-a adus calcar de la Măgura Călanului şi andezit de la Dealul Bejan, de lângă Deva”, arăta Cristina Bodo, în cercetarea “Munţii Orăştiei, centrul Regatului Dac", publicată în monografia judeţului Hunedoara.

Sarmizegetusa Regia a fost devastată, potrivit istoricilor, de legiunile romane. A fost incendiată, iar templele ei au fost distruse şi abandonate în cele din urmă.

„La fel ca în celelalte situaţii, şi în cazul Sarmizegetusei gestul a avut motivaţii politice, economice, dar şi religioase. Se pare că rezistenţa armată a dacilor s-a fundamentat pe sentimentul religios, astfel că a fost distrus în totalitate centrul religios şi politic al acestora”, afirma arheologul Cristina Bodo, într-un studiu al cetăţilor dacice, publicat în Monografia judeţului Huendoara.

Rămăşiţele Sarmizegetusei Regia nu au fost cercetate îndeajuns pentru a dezlega toate misterele capitalei Daciei.

Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia a fost inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO în 1999.


Vă recomandăm şi:

Ce făceau dacii cu banii şi de ce nu îi foloseau niciodată pentru comerţ? Secretele monedelor Koson din aur, descoperite în Sarmizegetusa Regia

Cele mai importante tezaure monetare descoperite în România provin din antichitate. Kosonii din aur au fost găsiţi doar pe teritoriul vechii Dacii, în schimb cele mai multe dintre piesele monetare scoase la iveală în urma săpăturilor arheologice sunt monede de import. Dacii nu erau interesaţi de folosirea banilor în comerţ, potrivit istoricilor.

Cele mai faimoase bijuterii ale dacilor. Cât de pricepuţi erau meşterii din atelierele Sarmizegetusei în prelucrarea aurului şi unde au dispărut comorile lor

Cele mai valoroase piese de tezaur descoperite în Sarmizegetusa Regia sunt brăţările din aur masiv, din vremea dacilor, bogat împodobite. Obiectele unice spun povestea măiestriei cu care dacii prelucrau metalele, susţin istoricii. De-a lungul timpului, multe alte tezaure de bijuterii care au aparţinut vechilor locuitori ai ţinuturilor Carpaţilor s-au pierdut pentru totdeauna.

De ce nu le era dacilor teamă de moarte. Povestea lui Zamolxis, zeul care i-a făcut pe geto-daci să se creadă nemuritori

Cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci. Astfel erau caracterizaţi geţii de istoricul grec Herodot, cel care a oferit primele descrieri elaborate ale popoarelor care în urmă cu aproape două milenii şi jumătate ocupau ţinuturile actualei Românii. Tot Herodot îi prezenta pe strămoşii geţi (daci) drept oameni care se credeau nemuritori, iar aceast lucru i se datora zeului lor, Zamolxis.

Fabuloasa descoperire a Sarmizegetusei,  în The New York Times: „Oraşul legendar al lui Decebal arată cât de mult era conectată cultura dacilor cu a celţilor“

Descoperirea Sarmizegetusei Regia a avut ecouri în întreaga lume, iar jurnaliştii de la The New York Times afirmau că rezultatele săpăturilor din perioada interbelică au dovedit cât de mult cultura dacilor era conectată cu cea a celţilor.

Sarmizegetusa Regia. Fotografii realizate de Cornelius Ionescu.

Imagini din aceeasi galerie
  • Sarmizegetusa Regia. Fotografii realizate de Cornelius Ionescu.
  • Sarmizegetusa Regia în anii 1980. Fotografii realizate de Cornelius Ionescu.
  • Sarmizegetusa Regia în anii 1980. Fotografii realizate de Cornelius Ionescu. 1
  • Localnic. Sarmizegetusa Regia în anii 1980. Fotografii realizate de Cornelius Ionescu.
  • Aşezarea Sarmizegetusa Regia în anii 1980. Fotografii realizate de Cornelius Ionescu.
  • Sarmizegetusa Regia în anii 1980. Fotografii realizate de Cornelius Ionescu. 1
  • Sarmizegetusa Regia în anii 1980. Fotografii realizate de Cornelius Ionescu. 2
  • Sarmizegetusa Regia în anii 1980. Fotografii realizate de Cornelius Ionescu. 3
  • Sarmizegetusa Regia în anii 1980. Fotografii realizate de Cornelius Ionescu. 4
  • Sarmizegetusa Regia în anii 1980. Fotografii realizate de Cornelius Ionescu. 5
Distribuie imaginea
citeste totul despre: