Serbările naţionale de la Ţebea au loc duminică. Se împlinesc 142 de ani de la moartea lui Avram Iancu

Mii de oameni vin în fiecare an la Ţebea, unde este comemorat Avram Iancu. FOTO: ADEVĂRUL.

Serbările naţionale de la Ţebea vor avea loc duminică, 7 septembrie, în Complexul Istoric din Ţebea, comuna Baia de Criş. Mii de oameni sunt aşteptaţi la evenimentul închinat memoriei lui Avram Iancu, una dintre personalităţile emblematice din istoria României.

Cimitirul bisericii din Ţebea, unde a fost înmormântat Avram Iancu, va deveni duminică, 7 septembrie, loc de pelerinaj pentru localnici şi turişti. Mii de oameni sunt aşteptaţi la slujba religioasă şi de comemorare a eroului transilvănean, de la moartea căruia se împlinesc 142 de ani. Slujba va fi urmată de o ceremonie de depunere de coroane de flori.

Serbărle vor continua cu spectacolul de muzică populară, la care vor participa artiştii: Nicolae Furdui Iancu, Veta Biriş, Sava Negrean Brudaşcu; Mariana Deac, Alexandru Pugna, Mariana Anghel, Floarea Calotă, Cristian Fodor, Ovidiu Homorodean, Tudor Furdui Iancu, Bogdan Toma, Florin Boita, Andreea Haisan, Vlăduţa Lupău, Codruţa Rodean, Daniel Pop, Alexandru Brădăţean, Emilia Dorobanţu şi de orchestra profesionistă „Drăgan Muntean” din Deva. 

Sărbătoarea de la Ţebea a fost în anii 1990 şi la începutul anilor 2000 unul dintre evenimentele « fierbinţi » ale începutului de toamnă. La manifestări luau parte zeci de mii de oameni, iar politicienii cu funcţii importante în stat erau şi ei nelipsiţi. În ultimii ani, numărul participanţilor a fost mai redus, totuşi în 2013, printre cei prezenţi s-a aflat şi preşedintele României, Traian Băsescu.

Localitatea Ţebea este învecinată municipiului Brad şi este traversată de şoseaua Deva - Brad - Oradea. În prezent, drumul naţional se află în şantier, astfel că turiştii care vor să ajungă cât mai devreme la Ţebea trebuie să ia în calcul întârzierile cauzate de restricţiile de trafic rutier.

Avram Iancu, un simbol naţional

Avram Iancu, devenit unul dintre simbolurile patriotismului românesc, s-a născut la 1824, într-o familie de moţi înstăriţi din comuna Vidra de Sus. De profesie avocat, la Revoluţia de la 1848 Avram Iancu făcea parte dintre fruntaşii intelectualităţii româneşti transilvănene luptătoare pentru emancipare socială şi naţională. A fost unul dintre iniţiatorii şi organizatorii adunărilor naţionale de la Blaj, din 30 aprilie, 15-17 mai şi 15-23 septembrie 1848, şi conducătorul cetelor înarmate de ţărani şi mineri din Munţii Apuseni, în rândurile cărora se bucura de o mare popularitate.  Avram Iancu s-a stins din viaţă la 10 septembrie 1872, în comuna Baia de Criş, şi a fost înmormântat în cimitirul de la Ţebea, la umbra Gorunului lui Horea.

Vă recomandăm şi:

Vizită prezidenţială la Ţebea: Traian Băsescu a venit la serbările naţionale

Peste 5.000 de oameni au venit la Serbările Naţionale organizate astăzi la Ţebea, în memoria lui Avram Iancu. Preşedintele Traian Băsescu a participat la eveniment, alături de soţia sa, Maria.

Marş istovitor în memoria lui Avram Iancu: a parcurs 100 de kilometri desculţ până la mormântul „crăişorului”

Scriitorul Laurian Stănchescu a ajuns astăzi la Ţebea, unde se află locul de veci al celui supranumit „crăişorul munţilor”, Avram Iancu. Laurian a parcurs desculţ drumul dintre Vidra de Sus, unde s-a născut liderul românilor din Transilvania din vremea Revoluţiei de la 1848, şi Ţebea, unde a fost înmormântat Avram Iancu.

Adevărul despre Avram Iancu şi revoluţia românească din Transilvania de la 1848

Avram Iancu este un simbol pentru românii din Transilvania. Alături de Horea şi de episcopul unit Ioan Inochentie Micu Klein, Avram Iancu înseamnă jertfă pentru libertăţile politice ale românilor ardeleni.