Martirii Revoluţiei vor fi comemoraţi. Tragediile militarilor ucişi în Hunedoara au rămas nedesluşite după 27 de ani
0
Şapte oameni din Hunedoara şi Orăştie au murit în împrejurări stranii în zilele Revoluţiei din 1989, de la care se împlinesc 27 de ani. Martirii Hunedoarei vor fi comemoraţi în 22 decembrie, în Hunedoara, Deva şi Orăştie, însă autorităţile au făcut paşi mici pentru aflarea adevărului despre moartea lor.
Martirii Hunedoarei din zilele Revoluţiei vor fi comemoraţi în în 22 decembrie, la monumentul ridicat pentru omagierea lor în Parcul Tineretului. Şi în celelalte oraşe hunedorene vor avea loc ceremonialuri dedicate victimelor Revoluţiei, la 27 de ani de evenimentele din decembrie 1989.
În Hunedoara, potrivit datelor oficiale, în zilele de 22 – 23 decembrie 1989, cinci militari şi un civil au fost ucişi în împrejurări stranii. Între 22 decembrie 1989 şi 26 decembrie 1989, cele două unităţi militare învecinate de la marginea Hunedoarei, (regimentul – U.M. 01933 şi divizionul tehnic – U.M.01852), au fost atacate cu focuri de armă de persoane necunoscute. Prima victimă a actelor teroriste a fost maiorul post-mortem Stîngă Ioan Mircea, ucis în dimineaţa de 23 decembrie 1989 cu o rafală de mitralieră.
A fost împuşcat în spate şi în picior, iar colegii l-au găsit în poziţia chircită, cu pumnii strânşi şi buza muşcată. Tot atunci, în aceeaşi unitate militară a fost găsit cadavrul sublocotenentului post-mortem Merticaru Dumitru, împuşcat în cap, de la mică distanţă. În 23 decembrie au murit şi soldaţii Cotfas Aurel Marinel şi Lazăr Rotaru, ambii împuşcaţi.
De asemenea, sublocotenentul post-mortem Cristea Valeriu, din aceeaşi unitate, a fost doborât în zona pieţei Obor a Hunedoarei, fiind împuşcat cu muniţie explozivă. Bărbatul a fost transportat la spitalul din Deva, unde a decedat.Muncitorul Ion Maruneac, de 22 de ani, a fost găsit împuşcat în Pădurea Chizid. Patru gloanţe i-au străpuns trupul. Ucigaşii celor şase nu au fost identificaţi.
De asemenea, în Orăştie, în dimineaţa de 23 decembrie 1989, trupul neînsufleţit al militarului Călin Morariu a fost găsit într-un şanţ cu apă şi mâl. A fost o reglare de conturi, relatau apropiaţii lui, însă la fel ca în cazul victimelor din Hunedoara, ucigaşii nu au fost găsiţi.
Diversiunile din unităţile militare
Unităţile din jurul Hunedoarei erau atacate terestru cu focuri intense de armă, de inamici necunoscuţi. În acelaşi timp erau „asediate” cu informaţii false, primite pe frecvenţe secrete, menite să convingă militarii de existenţa unui inamic, relatau militarii care au fost, în zilele din Decembrie 1989, implicaţi în evenimente. Din divizioanele de foc din zona Haţegului şi din unitatea de rachetişti din Vadu Dobrii au fost lansate rachete spre ţinte false, neidentificate, care apăreau pe ecranele staţiilor de radiolocaţie ca fiind formaţiuni de avioane de luptă, care nu aveau un zbor autorizat şi în mod normal trebuiau doborâte. Rachetele lansate din divizioanele Regimentului 15 RRA Hunedoara s-au autodistrus în aer, iar în alte cazuri nu au mai fost lansate pentru că ţintele au dispărut între timp de pe ecranele radarelor.
Dramatismul evenimentelor a lăsat loc şi unor scene ieşite din comun. „Unul dintre colegi, care era pasionat de artele marţiale, primise ordin de la comandant să asigure paza de est a unităţii, de fapt un gard dezafectat de multă vreme care despărţea unitatea de o pădure. Ca să nu permită accesul cuiva înspre unitate, având în vedere lipsa plasei de gard, colegul meu a aplicat normele “Rambo” şi a tras nişte sârme din copac în copac, a luat grenade de la soldaţi şi le-a inserat din loc în loc, şi-a vopsit soldaţii din subordine cu negru de cărbune pe faţă şi i-a pus în posturi de pază, în aşa fel încât, dacă trecea vreun câine pe acolo, se declanşa iadul”, relata Ştefan Lala, fost căpitan şi locţiitor al comandantului unei unităţi militare din judeţul Hunedoara.
Vă recomandăm şi:
Fostul demnitar comunist George Homoştean, fost ministru de Interne în anii 1980, a murit miercuri, 21 decembrie 2016, la Alba Iulia. George Homoştean avea 93 de ani, iar de numele său se leagă intervenţia în forţă în celebra „Operaţiune Autobuzul” din vara anului 1981.
Cel mai sângeros atac terorist din România, petrecut la 23 august 1981, a avut de o parte a baricadei trei atacatori amatori, care au preluat controlul, sub ameninţarea armelor, asupra unui autobuz plin de călători, iar de cealaltă parte forţe de ordine total incompetente, care au rezolvat cazul cu preţul unui măcel. Unul dintre călătorii supravieţuitori şi doi dintre ofiţerii de Securitate implicaţi ne-au povestit cum s-a derulat drama.
Mai multe note informative secrete, provenite de la reprezentanţii Ambasadei Statelor Unite ale Americii, publicate de wikileaks.org, dezvăluie modul în care americanii priveau greva minerilor din 1977, considerată de unii istorici cea mai mare mişcare anticomunistă dinainte de 1989. Informaţiile oficialilor din anii 1970 prezentau evenimentele din Valea Jiului cu totul diferit de modul în care le „zugrăveau” autorităţile comuniste.
Una dintre cele mai răsunătoare mişcări de protest din România aflată sub regimul comunist, Greva minerilor din 1977, a transformat Valea Jiului într-o zonă militarizată. În lunile care au urmat grevei de la Lupeni, zecile de mii de localnici din oraşele miniere au fost supuşi unor verificări riguroase, iar Securitatea şi Miliţia au ţinut sub strictă supraveghere comunitatea.
Se încarcă comentariile...
