PORTRET Tânăra Ana Maria Părău este designerul vestimentar încă nedescoperit
0
Hunedoreanca schiţează rochiţe de la vârsta de trei ani, iar în zilele de sărbătoare obişnuieşte să picteze icoane.
Profil:
Născută. 07.03.1984, Deva
Educaţie. Liceul de Arte, Deva, Facultatea de Teologie şi Litere, Arad
Experienţă. Şapte ani de croitorie
Familie. Necăsătorită
Pentru că primele sale schiţe de vestimentaţie le-a realizat pe când avea trei ani, când croia pe hârtie rochiţe pentru păpuşi, a vrut să facă o facultate pe partea de design, în Cluj Napoca. Nu a avut posibilitate financiară, aşa că a mers pe cea de-a doua sa pasiune: pictura.
Deşi a absolvit liceul la o clasă de ceramică-sculptură, întotdeauna şi-a simţit sufletul mai aproape de pensulă. Prin urmare, s-a dus la Teologie-Litere, în Arad. După ce a ieşit de pe băncile şcolii, a decis că nu va rămâne în sistemul de învăţământ, că nu va preda elevilor tainele culorii, ci le va păstra doar pentru ea.
CLICK PE POZĂ PENTRU FOTOGALERIE!
A revenit la prima sa chemare: designul vestimentar. În prezent, are în spate şapte ani de croitorie, însă se consideră încă la început de drum, pentru că „nu am fost descoperită, numele meu nu este renume”. Prietenii o caracterizează ca fiind prea modestă, prea închisă şi „în banca sa”, o fire care nu-şi lasă iureşul interior să explodeze, conştientă de potenţialul său, însă...doar atât.
Oricine îi vede lucrările poate observa cu uşurinţă că talentul său este nativ. Rochiile de ocazie îi vin ca o mănuşă, la fel ca şi cele de mireasă. „Fiecare articol reprezintă creaţie proprie. Desenez şi schiţez exact ceea ce am în minte, ceea ce gândesc. Acelaşi lucru este valabil şi când croiesc”, a declarat Ana Maria.
Ac înlocuit de pensulă
Dă viaţă unui model în aproximativ o oră şi nu obişnuieşte să răsfoiască reviste glossy de modă. Niciodată nu apelează la colegii din breaslă pentru propria îmbrăcăminte şi nici nu desenează pantaloni, iar fuste doar rareori. De multe ori uită de ea însăşi în atelier, unde rămâne să lucreze de bunăvoie peste program. Totul din pasiune pentru munca pe care o face.
Atunci când nu are acul în mână, Ana Maria manevrează pensula. Nu a renunţat definitiv la ea, iar de cele mai multe ori pictează în zilele de sărbătoare, în duminicile când nu poate coase. Majoritatea lucrărilor sale evidenţiază teme religioase. Drept dovadă stă faptul că a colaborat la pictarea iconostasului de la Dealu Mare. Îi plac şi peisajele, însă numai să le admire. „Am o singură lucrare în care am redat un piesaj. Am muncit la el două săptămâni şi tot nu a ieşit cum doream”, a precizat Ana Maria. Trebuie adăugat faptul că artista compensează însă în domeniul graficii, punându-şi deja semnătura pe două lucrări literare.
Întrebări şi răspunsuri
Ai avut vreo prezentare de modă?
Nu, doar expoziţii cu schiţele realizate. Îmi aduc aminte că, atunci când încă eram la şcoală, veneam din vacanţa mare cu un braţ de schiţe. Multe deja nu le mai am, pentru că dacă mă uit peste ele după o anumită perioadă nu mi se mai par reuşite. Prin urmare, fac altele.
Ce se poartă în această toamnă?
Se poartă trench-ul gogoşar, iar din punct de vedere al culorii predomină nuanţele „pământului”: maro, negru-argintiu şi griurile colorate.
Ce obişnuieşti să faci în timpul liber?
Am prea puţin timp liber ca să mă pot îndeletnici cu altceva decât croitorie şi pictură. Totuşi, când pot, citesc. Lecturez cărţi legate de artă, despre viaţa a diferiţi pictori.
Ce-i place
„Îmi place să-mi pun amprenta pe o rochie de la A la Z, adică plecând de la a o schiţa, până la a-i finaliza croiala şi cusătura. Îmi place, de asemenea, să mă refugiez de zgomotul din oraş la ţară, în casa părintească”, a spus Ana Maria.
Ce nu-i place
„Nu-mi place culoarea roz, îmi dă senzaţia de naivitate, de inocenţă exagerată. Aşa cum am mai menţionat, nu-mi place nici să pictez peisaje”, a mărturisit pictoriţa.
Se încarcă comentariile...
