George Homoştean, fost ministru al Internelor în comunism, va fi anchetat pentru infracţiuni contra umanităţii

Preşedintele Klaus Iohannis a aprobat cererea de urmărire penală hunedoreanul George Homoştean, fost ministru de interne în perioada regimului comunist, acuzat de infracţiuni contra umanităţii.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, joi, Ministrului Justiţiei cererea de urmărire penală a lui George Homoştean, fost Ministru de Interne în perioada 4 septembrie 1978 – 3 octombrie 1987, pe care Parchetul General îl acuză de infracţiuni contra umanităţii, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale. Decizia a fost luată „pentru a se proceda conform legii, având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Totodată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înştiinţat cu privire la formularea acestei cereri”, a informat Admnistraţia Prezidenţială.
Marţi, procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat Preşedintelui României formularea cererii de urmărire penală împotriva lui George Homoştean (93 de ani), hunedoreanul care a deţinut funcţia de ministru de interne, în perioada 1978 – 1987, pentru complicitate la infracţiuni contra umanităţii.

„Faptele reţinute în sarcina acestuia formează obiectul dosarului cunoscut generic „Moartea dizidentului Ursu Gheorghe Emil” aflat în instrumentarea procurorilor Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Deşi faptele ce formează obiectul cauzei au fost comise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, act normativ ce stabileşte procedura de urmat în cazul atragerii răspunderii ministeriale, având în vedere că normele de procedură sunt de strictă şi imediată aplicare, procedura de sesizare a Preşedintelui României pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, ori fost membru al Guvernului este aplicabilă şi în prezenta cauză. De altfel, prin Decizia nr. 93 din 16 iunie 1999, Curtea Constituţională a statuat că în privinţa mandatului de membru al Guvernului, Constituţia nu a instituit imunitatea, ci o altă măsură de protecţie şi anume condiţionarea dreptului de a cere urmărirea lui penală pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei. Această măsură de ocrotire a interesului public subzistă şi după încetarea mandatului membrilor Guvernului, aşa încât este evident că, în privinţa infracţiunilor comise în exerciţiul funcţiei, punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului trebuie să se realizeze cu respectarea aceloraşi norme procedurale”, a informat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Cazul disdentului Gheorghe Ursu
Gheorghe Ursu, disident anticomunist, a murit în arestul Miliţiei Capitalei, în 1985, fiind bătut sistematic de anchetatori şi de colegii de arest, la ordinul unor ofiţeri de Securitate. Pentru moartea lui Gheorghe Ursu au mai fost condamnate două persoane: Tudor Stănică, fost şef al Direcţiei Cercetări Penale, şi Mihail Creangă, fost şef al Arestului Miliţiei Capitalei. Marian Pârvulescu, maiorul de Securitate care a coordonat ancheta în cazul disidentului a primit neînceperea urmăririi penale în urmă cu 3 ani. Soluţia a fost contestată de fiul lui Gheorghe Ursu la Tribunalul Militar Bucureşti, care în 16 octombrie 2013 a respins cererea de judecare a fostului ofiţer de securitate. Ulterior, Curtea Militară de Apel Bucureşti a confirmat redeschiderea urmăririi penale în dosarele privind decesul lui Gheorghe Ursu.

Operaţiunea Autobuzul
George Homoştean a fost ministru de Interne în perioada comunistă în timpul guvernelor Ilie Verdeţ şi Constantin Dăscălescu. Numele său este legat de intervenţia în forţă a autorităţilor în „Operaţiunea Autobuzul”. În august 1981, trei tineri cu vârste între 23 şi 32 de ani au furat arsenalul postului de miliţie din Pui şi au deturnat un autobuz care circula pe ruta Haţeg – Orîştie. Teroriştii au luat peste 40 de ostatici şi l-au obligat pe şofer să se îndrepte spre Timişoara, cu intenţia de a părăsi România. Operaţiunea „Autobuzul“, cum a fost cunoscută acţiunea miliţiei şi trupelor de securitate, a avut că rezultat împuşcarea „teroriştilor“, dar şi a câtorva dintre pasagerii autobuzului. Justiţia post-decembristă a dat o sentinţă în cazul lichidării aşa-zişilor terorişti. Conform unei sentinţe definitive şi irevocabile a Curţii Supreme, din 2002, Homoştean se face vinovat de coordonarea asasinării protestestarilor anticomunişti. George Homoştean a fost arestat la data de 26 ianuarie 1993 şi eliberat la data de 15 aprilie 1994, prin amnistiere, conform Decretului 11/1988, care prevedea la art. 2, că ”se reduc cu jumătate, pedepsele cu închisoarea mai mari de 10 ani aplicate de instanţa de judecată”. Ulterior, prin decretul prezidenţial 952 din 27 noiembrie 2002, la propunerea Ministerului Justiţiei, a fost graţiat restul de pedeapsă rămas neexecutat. Fostul demnitar a păstrat tăcerea asupra celor petrecute în ziua de 23 august. În 26 aprilie 2010, fostul preşedinte Traian Băsescu i-a acordat lui Homoştean Ordinul „Virtutea Militară“, dar la scurt timp i-a retras decoraţia.

Vă recomandăm şi:

Bancul interzis de comunişti pentru care românii erau trimişi în închisoare

Bancurile considerate "de prost gust" la mijlocul anilor 1940, după instaurarea regimului comunist, au trimis o mulţime de oameni în închisoare. Rechizitoriile păstrate la Arhivele Naţionale arată cum erau oprimaţi cei care se opuneau noului sistem. chiar şi verbal.

Petru Groza şi blestemele care l-au urmărit în dragoste. De ce a fost părăsit în ziua nunţii şi cum i-a refuzat o altă domniţă cererea în căsătorie

Petru Groza a fost un personaj istoric important din Româna secolului XX. Omul politic din Deva care a ajuns în fruntea primului guvern comunist de la 1946 a avut o viaţă personală tumultoasă. Logodna cu prima sa iubire i-a fost refuzată, iar spiritul său aventuros din tinereţe i-au transformat ziua nunţii într-un eşec total. Câteva dintre aventurile amoroase ale „burghezului roşu” au fost povestite în volumul său de memorii.

FOTO “Jocurile foamei” din primele zile ale anului 1990: cum reacţionau hunedorenii în faţa ajutoarelor umanitare trimise din Occident

În săptămânile care au urmat de la răsturnarea regimului Ceauşescu, vreme în care românii se confruntau cu o situaţie ce poate părea de neconceput în prezent, iar teama de foamete era întreţinută de nesiguranţa în care se afla societatea, sosirea primelor ajutoare umanitare trimise în ţară din Occident a creat situaţii incredibile.