FOTO Paradisul rural ascuns în munţi. Este atât de frumos încât românii l-au numit „Palma lui Dumnezeu”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Fundătura Ponorului. FOTOGRAFII: Ioan Benea Jurca / Marius Turc.
Fundătura Ponorului. FOTOGRAFII: Ioan Benea Jurca / Marius Turc.

Un loc ascuns în Munţii Şureanu a devenit raiul amatorilor de fotografii. În Fundătura Ponorului, călătorii găsesc un peisaj pitoresc, pe care mulţi dintre ei îl cunosc sub numele de „Palma lui Dumnezeu”.

Nu se cunoaşte de ce Fundăturii Ponorului i s-a spus Palma lui Dumnezeu, dar frumuseţea priveliştilor care se înfăţişează oaspeţilor ei ar putea reprezenta un motiv întemeiat. Pentru Marius Turc şi Ioan Benea Jurca, doi dintre fotografii cuceriţi de farmecul ţinutului ascuns în Munţii Şureanu, la capătul drumului de piatră ce traversează satul Federi, Fundătura Ponorului a devenit o destinaţie preferată. „Este un loc fascinant în care simţi că te-ai întors cu 100 de ani în timp”, spune Marius Turc, autor al mai multor fotografii care înfăţişează frumuseţile luncii.

Fundătura Ponorului se dezvăluie călătorilor, ca un platou înconjurat de dealuri abrupte, şi traversat de un pârâu cristalin, care se ondulează printre locurile de păşunat, stânele, căpiţele, dealurile şi casele vechi din lemn ale celor câtorva localnici. Câinii, câţiva cai, oile, păsările şi ropotele izvorului Ponorului, coborât din munţi, tulbură liniştea ţinutului de poveste, în care oamenii îşi duc viaţa în tihnă, fără a se arăta prea interesaţi de forfota civilizaţiei urbane. În Fundătură nu este semnal de telefonie, iar modernitatea nu a afectat cu nimic peisajul locului. Casele au rămas mici, din lemn şi piatră, ridicate la adăpostul stâncăriilor şi al pădurii, pe dealuri mângâiate de soare. Localnicii, puţini, îşi întâmpină oaspeţii cu bucurie, iar în ultimii ani locul pitoresc a devenit tot mai atractiv pentru iubitorii de călătorii pe munte şi mai ales pentru fotografi.

fundatura
fundatura
fundatura

Loc de vis din parcul natural
Parcul Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina, unde se află Fundătura Ponorului, este întins pe mai mult de 38.000 de hectare, în Munţii Şureanu, iar între limitele ariei protejate trăiesc doar câteva mii de oameni. Parcul ocupă teritoriul administrativ al comunelor Pui, Orăştioara de Sus şi Boşorod, iar cele câteva sate de pe raza lui sunt risipite pe munte, ori înşirate pe văile unor pârâuri. Toate aşezările sunt înconjurate de pădurea care ocupă peste 70% din suprafaţa parcului natural. Cele mai multe dintre cătunele aflate în aria parcului natural nu au curent electric, apă sau canalizare, drumurile lor sunt aproape inaccesibile iarna, însă oamenii sunt obişnuiţi cu acest mod de viaţă.

fundatura
fundatura

Parcul Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina a fost înfiinţat în 1979, iar din anul 2000 a fost declarat arie protejată de interes naţional. Este situat în Munţii Şureanu, cu subdiviziunile Munţii Orăştiei şi Munţii Sebeşului, fiind mărginit de depresiunile Haţegului şi Orăştiei. Satul Costeşti este principalul punct de acces în rezervaţia naturală şi spre cetăţile dacice, dar turiştii pot ajunge pe traseele parcului şi din localităţile Măgureni, Boşorod, Pui, Ponor, Baru, Crivadia şi de pe văile Streiului şi Băniţei.

„Vizitarea Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina se face numai pe drumurile deschise accesului public şi pe traseele turistice marcate cu semne convenţionale specifice, cu respectarea eventualelor restricţii“, informează administraţia parcului natural. Cei care plănuiesc excursii mai lungi în parc sunt sfătuiţi să se doteze cu hărţi, busole sau GPS-uri, încălţăminte adecvată pentru munte, truse de prim ajutor, lanterne şi saci menajeri. Şi trebuie să ţină cont de avertizările meteorologice, mai spun administratorii rezervaţiei.

fundatura
fundatura

Vă recomandăm să citiţi şi:

Mihai I, îndrăgostit în adolescenţă de cetăţile dacice. Povestea vacanţei de vis a regelui în ţinutul Hunedoarei

Ţinutul Hunedoarei a fost locul uneia dintre cele mai frumoase vacanţe de vară petrecute de regele Mihai I, în adolescenţă, scria Ion Conea, autorul volumului „Cum învăţa a-şi cunoaşte ţara Măria Sa Mihai”, publicat în 1936. Prinţul adolescent a vizitat marile vestigii ale Hunedoarei, şi a rămas impresionat de cetatea dacică de la Costeşti.

Enigmele scuturilor dacice din Piatra Roşie: ce reprezintă comorile preţioase decorate cu imaginile unor fiinţe sacre

Cele mai preţioase comori arheologice descoperite în cetatea dacică Piatra Roşie din Munţii Orăştiei sunt o serie de scuturi antice, bogat împodobite cu reprezentări ale unor animale mitologice. Unele dintre aceste piese au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor, iar statul român a făcut eforturi mari pentru a le recupera.

FOTO Povestea cartierului uitat al Sarmizegetusei - „Feţele Albe“, sălaşul ielelor de la poalele cetăţii

Aşezarea de la Feţele Albe este considerată unul dintre cele mai misterioase locuri din Munţii Orăştiei, tărâmul vechilor cetăţi dacice. Oamenii povestesc despre ielele care ar fi trăit în templele de la Feţele Albe şi despre pădurea bântuită care înconjoară şi ascunde ruinele. În fiecare vară, în preajma sărbătorii de Sânziene (24 iunie), la monumentele de la Feţele Albe sunt organizate excursii sau meditaţii.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite