FOTO Drumul Crucii în Straja: sute de oameni au parcurs traseul ce aminteşte patimile lui Iisus înaintea Răstignirii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pe o vreme ploioasă şi rece, sute de oameni au pornit pe Drumul Crucii, un traseu de zece kilometri care porneşte din Lupeni şi urcă spre Schitul Straja din Masivul Vâlcan. Evenimentul, devenit o tradiţie locală, de 17 ani, reeditează traseul lui Iisus pe Dealul Golgotei, înainte de Răstignire.

Sute de oameni au participat la Drumul Crucii, un ceremonial din Straja, un eveniment prin care sunt rememorate patimile lui Iisus Hristos, înainte de răstignirea pe Dealul Golgota.

Procesiunea are loc pe drumul care porneşte de la poalele Munţilor Vâlcan şi se opreşte în staţiunea Straja, unde se află un schit înfiinţat în urmă cu 17 ani. Din aceeaşi perioadă datează şi tradiţia procesiunii din Vinerea Mare. Pe „Drumul Crucii”, credincioşii poartă o cruce de lemn grea de peste 100 de kilograme, înaltă de peste patru metri, pe un traseu de 10 kilometri, care urcă până la cota 1.440 de metri a muntelui.

Crucea adusă la schitul din Straja este încrustată cu bucăţele din crucea pe care a fost răstignit Iisus. Pe parcursul procesiunii, alaiul se opreşte în 14 locuri, unde sunt monumente religioase, pentru a asculta slujbele ţinute de preoţi. Drumul Crucii în Straja a fost iniţiat de Emil Părău, cel care a finanţat construirea schitului şi a monumentelor religioase din staţiune. „Este o mică jertfă pe care trebuie să o facem şi noi parcurgând acest Drum al Crucii. Am pornit pe el cu gândul că trebuie să meditez la chinurile la care le-a făcut Mântuitorul pentru iertarea păcatelor noastre şi la păcatele şi greşelile pe care le-am făcut”, a declarat Emil Părău, iniţiatorul acestui ceremonial.

Staţiunea Straja din Masivul Vâlcan a devenit în ultimii ani una dintre cele mai importante atracţii turistice din vestul ţării. Este vizitată în special iarna, de iubitorii de schi, iar pe timp de vară cei care ajung în Straja sunt invitaţi la excursii pe potecile de munte care pornesc din zona de agrement, aflată pe munte, la 10 kilometri de Lupeni. Există peste 200 de cabane şi case de vacanţă în Straja.
FOTO: Complex Montana.

image


FOTO: Complex Montana.

image


FOTO: Complex Montana.

image

În masivul Straja, unul din locurile de hotar din trecutul Transilvaniei, în Primul Război Mondial au murit peste 800 de soldaţi, o parte din ei fiind înmormântaţi în cimitirul eroilor din Lupeni. În memoria lor a fost ridicat, pe munte schitul Sfinţilor Constantin şi Elena, devenit unul dinter obiectivele turistice importante din zonă.


Vă recomandăm şi:

Cum să fabrici un brand religios de România cu o „icoană care a plâns de trei ori” într-un restaurant. Călugării au făcut minuni cu Sf. Varvara, la Straja

Icoana despre care angajaţii unui restaurant din Lupeni susţin că a lăcrimat de trei ori în ziua de 1 iunie a fost pusă la loc de cinste în schitul din staţiunea turistică Straja, iar preoţii au avut grijă ca, printr-un afiş, să ateste „minunea”. Icoana plângătoare a Sfintei Varvara nu este singura atracţie religioasă mai puţin obişnuită a zonei: legenda becului ars, pe al cărui filament a apărut o cruce, stă la baza ridicării schitului.

10 locuri de vis din Valea Jiului, ţinutul momârlanilor, al munţilor înalţi şi al trecătorilor ce străbat sălbăticia

Valea Jiului nu înseamnă doar minerit şi oraşe în care trăiesc comunităţi cu o situaţie economică defavorizată. Zona din sudul judeţului Hunedoara este una dintre cele mai ofertante din punct de vedere turistic. Mărturie stau numeroasele locuri de agrement din Masivul Parâng, peisajele sălbatice ale Defileului Jiului, cheile străbătute de râuri repezi şi staţiuniel Straja şi Parâng.

Uricani, oraşul care dispare odată cu mineritul: statuile stahanoviştilor care dau culoare cartierelor „sovietice“ şi monumentul marilor ţepe

Cel mai izolat oraş al judeţului Hunedoara are mai puţin de 9.000 de locuitori, majoritatea pensionari din minerit. În ultimii ani tot mai multe dintre locuinţele construite în anii 1960 – 1970 în Uricani au fost lăsate pustii. Oraşul impresionează prin linişte, dar mai ales prin monumentele sale ciudate: copii ale operelor lui Brâncuşi, statui ale minerilor stahanovişti şi monumentul “ţepelor”.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite