Noul Cod de Procedură Penală l-a ajutat pe Oprişan în procesul său de corupţie. Judecătorul spune că rolul activ al instanţei a dispărut în noua legislaţie
0
Preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, a fost achitat în primă instanţă în procesul său de corupţie, iar apelul se va judeca începând cu 29 mai, la Curtea de Apel Cluj.
În motivarea sentinţei în dosarul „Căprioara”, în care Marian Oprişan a fost achitat, judecătorul Lucian Buta lasă de înţeles că noul Cod de Procedură Penală, intrat în vigoare la începutul anului 2014, a influenţat într-o oarecare măsură deznodământul în acest caz.
„Sub imperiul Codului de procedură penală din 1969, în conformitate cu art. 4 şi art. 287 al 1, instanţa de judecată era obligată să aibă rol activ în desfăşurarea procesului penal, adică să <<îşi exercite atribuţiile în mod activ, în vederea aflării adevărului şi a realizării rolului educativ al judecăţii>>. De asemenea, potrivit art. 65 Cpp 1969 sarcina administrării probelor în procesul penal revenea <<organului de urmărire penală şi instanţei de judecată”. Aplicarea concretă a viziunii vechiului Cod de procedură penală rezida în aceea că, în baza rolului său activ, instanţa era obligată să administreze toate probele necesare, iar părţile şi procurorul aveau posibilitatea de a reproşa instanţei o eventuală pasivitate în administrarea dovezilor>>", spune Lucian Buta.
Magistratul spune lucrurile s-au schimbat radical odată cu intrarea în vigoare a noului Cod.
„În noul Cod de procedură penală rolul activ al instanţei de judecată a dispărut. Această modificare fundamentală a concepţiei legiuitorului asupra sarcinii probei este exprimată de art. 99 al 1 Cpp unde se arată că <<în acţiunea penală sarcina probei revine în principal procurorului” şi de art. 100 al 2 Cpp conform căruia în cursul judecăţii instanţa administrează probe la cererea părţilor şi a procurorului (atunci când le consideră utile) şi doar „în mod subsidiar, din oficiu, atunci când consideră necesar pentru formarea convingerii sale>>. În lumina acestor dispoziţii instanţa urmează să analizeze în ce măsură procurorul şi-a îndeplinit obligaţia legală de a proba acuzaţiile formulate. Analiza se va opri mai întâi asupra prejudiciului despre care procurorul face vorbire la pct. A şi B din rechizitoriu şi apoi asupra faptelor reţinute în sarcina fiecărui inculpat, cu menţiunea că prejudiciul de la pct. C şi D din rechizitoriu va fi analizat odată cu infracţiunile reţinute la aceleaşi puncte”, arată magistratul Lucian Buta.
Avocatul focşănean Dan Nichita susţine însă că magistratul spune neadevăruri şi că este de rea credinţă când susţine o astfel de teorie, reamintindu-i că chiar el a întârziat procesul.
„Motivaţia judecătorului Lucian Bută în cazul Oprişan are ca punct de pornire un mare neadevăr care pune sub semnul întrebării întreaga argumentaţie juridică. Este vorba de afirmarea poziţiei pasive manifestate de judecător în acest proces ca un efect direct al noului cod de procedură penală. Fals, totalmente fals. Plus că îţi trebuie o doză mare de rea credinţă ca să susţii aşa ceva în apărarea propriei conduite procesuale. Noul cod a intrat în vigoare de-abia la 01.02.2014 aşa că până la această dată a funcţionat vechiul cod care statua în clar principiul rolului activ al instanţei de judecată, dată când oricum procesul ar fi trebuit gătat. Doar condiţia de celeritate a subzistat dintotdeauna. Principiul aflării adevărului a fost menţinut şi de noul cod, de aceea instanţa are în continuare prerogativa de a propune administrarea de probe din oficiu sau, prin art.385, posibilitatea de amânare a procesului tot pentru propunerea de noi probe. Chiar dacă noul cod a abrogat principiul rolului activ al judecătorului, poziţia dlui Bută ar fi trebuit să fie activă, fermă, neechivocă, echidistantă şi în formă şi în conţinut, în favoarea stabilirii tuturor împrejurărilor infracţionale, sub toate aspectele, în toate elementele ei componente. Lucru care nu s-a întâmplat. În schimb rolul său a fost extrem de activ în tărăganarea procesului care sub aspectul administrării probelor s-a materializat doar în audierea la infinit de martori, majoritatea ostili sau speriaţi, sabotând pe faţă derularea procesului, lucru trecut cu vederea de judecător. Dacă mai pui la socoteală că bâlbâielile Justiţiei, care au mărit durata timpilor morţi ai maşinăriei judiciare şi au creat în plan public un sentiment de impunitate al inculpaţilor dar şi ameninţările sau jocurile politice locale, se poate evalua, fără să fii specialist, gradul de veridicitate al declaraţiilor acestora. Nu l-a obstrucţionat nimeni şi cu nimic pe judecător ca până la 01.02.2014 să dispună toate măsurile necesare, inclusiv expertizele ce ar fi putut lămuri situaţia de fapt, chiar şi o nouă reîncadrare juridică a faptelor sau o nouă interpretare legală a lor, dacă situaţia o impunea”, susţine Dan Nichita pe blogul său, Vrancea Altfel.
Preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, a fost achitat în primă instanţă în procesul său de corupţie, iar apelul se va judeca începând cu 29 mai, la Curtea de Apel Cluj.
Vă mai recomandăm:
Marian Oprişan a fost achitat în primă instanţă la Judecătoria Cluj Napoca, dar Direcţia Naţională Anticorupţie a făcut apel, care se va judeca la Curtea de Apel Cluj. Calitatea de parte civilă pentru instituţiile statului a dispărut „pe drum“.
Se încarcă comentariile...
