FOTO Pelerinajul de 5.000 de kilometri al ambasadorului român în Federaţia Rusă. „Nimeni nu a făcut atât de mult pentru memoria eroilor noştri“
0
Vasile Soare, ambasadorul României în Federaţia Rusă, originar din Vrancea, a ţinut ca în acest an să marcheze într-un mod aparte Ziua Eroilor.
La începutul lunii iunie, Vasile Soare, ambasadorul României la Moscova, a început un adevărat tur de forţă de aproape 5.000 de kilometri prin Rusia, care se va încheia în câteva zile, pentru a sfinţi nu mai puţin de şapte monumente ridicate de statul român în memoria prizonierilor români de război care au murit în lagărele sovietice din diverse regiuni ale Rusiei în anii 1941-1952. Cele şapte monumente au fost realizate la iniţiativa lui Vasile Soare, care a dus în ultimii ani o activitate de documentare intensă din care a reieşit că peste 10.000 de soldaţi români au murit în lagărele de război sovietice.
În misiunea sa inedită este însoţit de colegul său de la Ambasada României la Moscova, Ilie schipor şi de preotul Ştefan Stanciu, de la Parohia Ghencea din Bucureşti, care de şase ani îl însoţeşte pe ambasador în toate acţiunile de comemorare a militarilor români care şi-au găsit sfârşitul în Rusia.
Prima oprire din turneu a fost la Ceobakovo, din regiunea Iaroslavskaia, unde în anii 40-50 a existat Spitalul Special NKVD nr.5363 pentru prizonieri străini de război
"Monumentul nostru a fost amplasat în cimitirul multinaţional din afara acestei localităţi, alături de însemne comemorative ale prizonierilor germani şi unguri. Am beneficiat de sprijinul Biroului Relaţii Externe al Patriarhiei Ruse, fiind întâmpinaţi de episcopul de Ribinsk, IPS Veniamin, dar şi de reprezentanţi ai autorităţilor locale. După ce am prezentat celor prezenţi date de care dispunem despre cei aprox.30.000 de prizonierii romani morţi în Rusia (aici sunt înhumaţi 6), Părintele Ştefan Stanciu a oficiat slujba de sfinţire a monumentului şi pomenire a militarilor noştri morţi departe de ţară şi familii, fiind sprijinit şi de episcopul Bisericii Ortodoxe Ruse", potrivit ambasadorului Vasile Soare.
Pelerinajul a continuat în satul Mihailovo, unde a existat Lagărul NKVD nr.185 pentru prizonieri de război străini, în care s-au aflat militari de 11 naţionalităţi, printre care şi câteva sute de romani.
"În total, în timpul detenţiei în acest lagăr, au murit 376 de prizonieri străini, dintre aceştia 105 fiind români, care au fost înhumaţi într-un perimetru la câteva sute de metri distanţă de fostul lagăr, într-o pădure de mesteceni", se arată în informarea ambasadorului.
Ziua a treia a pelerinajului a prins delegaţia diplomatică la Usta, la 1.200 km de Moscova.
“Am găsit într-o stare bună cimitirul unde-şi dorm somnul de veci peste 800 de prizonieri străini de război (21 de naţionalităţi), din care 99 de români. Alţi 20 de prizonieri români sunt înhumaţi într-un alt cimitir din această localitate în care în anii 40-50 a funcţionat Spitalul Special NKVD nr.2851, unde ajungeau prizonierii de război străini slăbiţi şi bolnavi din anumite lagăre din regiune pentru tratament”.
Următoarea oprire a turului comemorativ a fost în oraşul Mojga, în Republica Udmurtia. Potrivit datelor din arhivele ruse, în această republică autonomă a F.Ruse, situată între Volga şi Urali, în anii 40-50 au existat mai multe lagăre pentru prizonieri de război străini.
"407 prizonieri români (inclusiv 3 civili) au murit în timpul prizonieratului în Udmurtia, fiind înhumaţi în 5 cimitire multinaţionale, cel de la Mojka fiind cel mai mare - aici sunt înhumaţi 1.893 prizonieri străini de război (cca.30 % din numărul total înhumaţi în această republică), morţi în Spitalele Speciale NKVD 3880 şi 5888 amplasate în zonă, între aceştia 222 fiind prizonierii romani", susţine Vasile Soare.
La Mojka, delegaţia a fost întâpinată şi de o basarabeancă, Viorica Palienco, absolventă de filologie română la Chişinău, care activează în consiliul parohial local, "bucuroasă să ne salute şi să vorbească cu noi într-o frumoasă limbă romană".
Misiunea pelerinaj a ajuns pe 8 iunie la Magnitogorsk, oraş minier situat pe malurile râului Ural.
Potrivit datelor din arhivele ruse, în întreaga regiune Celeabinsk au funcţionat multe lagăre în care au ajuns câteva zeci de mii de prizonierii de război străini, dintre aceştia un număr însemnat murind şi fiind înhumaţi în 14 cimitire multinaţionale.
“În aceste cimitire îşi dorm somnul de veci un număr însemnat de prizonieri români - 3.390 (militari şi 14 civili). În unul din cimitirele de la Magnitogorsk (situat în afara oraşului), unde în 2018 a fost instalat monumentul pe care îl inauguram şi sfinţim astăzi sunt înhumaţi 31 de prizonieri romani, care între 1944-1949 au fost deţinuţi în Lagărul NKVD nr.443 (secţia 24) şi Spitalul Special nr.5921, pe care i-am identificat nominal", a mai precizat ambasadorul României în Federaţia Rusă.
Pelerinajul a continuat la Orsk, la graniţa cu Kazahstanul.
"Potrivit datelor din arhivele ruse cercetate de noi, în întreaga regiune Orenburg numărul prizonierilor români morţi în lagăre şi spitalele speciale între 1943-1949 este de 616, înhumaţi în 10 locuri distincte. Numai în oraşul ORSK unde noi am ajuns există 2 cimitire (surse locale indica 4 cimitire) în care sunt înhumaţi şi români - în cartierul Moststroi (238 prizonieri romani, morţi în detenţie în Lagărul NKVD nr.260) şi pe strada Taghilskaia (224 prizonieri romani, morţi în Lagărul NKVD nr.260 şi Spitalul Special nr.3926). În seara zilei de 8 iunie 2019, noi am mers la acest din urmă cimitir multinaţional din ORSK (str.Taghilskaia), unde în 2018 statul roman a instalat un monument în memoria prizonierilor romani care nu mai ajuns niciodată acasă, pe care l-am inaugurat şi sfinţit înainte de căderea serii".
Ultima deplasare în cadrul pelerinajului cu scop comemorativ, început pe 3 iunie, a avut loc la Volsk, regiunea Saratov, pe 10 iunie.
"VOLSK este un oraş în nordul reg.Saratov, întins pe 10 km de-a lungul fluviului Volga, unde încă de la sfârşitul sec.19 s-a dezvoltat industria cimentului şi au fost amplasate o serie de alte obiective industriale care în timpul şi după Război necesitau forţa de muncă. Începând cu 1943 (după Stalingrad), autorităţile sovietice au organizat în regiunea Saratov, inclusiv la VOLSK, mai multe lagăre pentru prizonieri de război străini - Lagărele NKVD nr. 127,137, 238, 368, 370 şi mai multe Spitale Speciale. Printre miile de prizonieri de război străini au ajuns şi mulţi romani. Potrivit datelor din arhivele ruse cercetate de noi, în întreaga regiune Saratov, au murit în lagăre şi spitale 740 de prizonieri romani (între care 6 civili), care au fost înhumaţi în 9 cimitire multinaţionale. În oraşul VOLSK, au murit: 65 de prizonierii romani care au s-au aflat în Lagărul NKVD nr. 137 (Fabrica de Ciment Bolshevik), 462 de prizonieri internaţi în Spitalul Special nr. 1691 şi alţi 9 în Spitalul Special nr. 5134. Restul prizonierilor romani au decedat în lagărele/spitalele de la Saratov, Enghels, Atamanovka, Atkarsk şi Grimm/Kamenski.
În seara zilei de 10 iunie 2019, însoţit de colegul meu Ilie Schipor, cu care de ani de zile cercetăm destinul prizonierilor romani în Rusia, şi de Părintele Ştefan Stanciu de la Parohia "Sfinţii Arhangheli" din Ghencea/Bucureşti, am mers la cimitirul orasenesk din VOLSK unde sunt înhumaţi în total 471 de foşti prizonieri romani (în două sectoare laterale ale acestui cimitir - de vest şi sud). Am fost întâmpinaţi de Pr. Illia de la Secretariatul Eparhiei Saratov, însoţit de un preot local, care ne-au condus la parcela prizonierilor de război străini unde în 2018 statul roman a instalat un monument, alături de monumente ale prizonierilor germani şi unguri", potrivit ambasadorului României în Federaţia Rusă.
Vasile Soare a anunţat că la sfârşitul periplului va publica numele celor 10.000 de prizonieri români decedaţi în lagărele sovietice.
De menţionat că ambasadorul Vasile Soare s-a remarcat în ultimii ani prin descoperirea istoriei prizonierilor români de război care şi-au pierdut viaţa în Rusia şi la iniţiativa acestuia au fost înfiinţate cimitire pentru înhumarea rămăşiţelor acestora.
Acesta a a amenajat în 2015 primul Cimitir al Militarilor Români căzuţi în luptele de la Stalingrad în 1942-1943.
“Nici un alt ambasador român la Moscova nu a făcut atât pentru memoria soldaţilor noştri pieriţi pe aceste meleaguri”, i-a scris lui Vasile Soare un român stabilit în Federaţia Rusă.
Se încarcă comentariile...
