Cum a reuşit omul politic Mihail Kogălniceanu să mobilizeze toată ţara pentru salvarea unui oraş distrus de foc

Mihail Kogălniceanu

Sute de construcţii au ars la Focşani în 1880 într-un incendiu care a fost stins abia după două zile. Omul politic Mihail Kogălniceanu a reuşit să determine o mobilizare impresionantă în această situaţie.

Oraşul Focşani a trecut în urmă cu 138 de ani printr-o situaţia dramatică din care şi-a revenit cu greu. Pe data de 11 aprilie 1880, ziua în amiaza mare, un incendiu puternic a mistuit peste 300 de construcţii situate în zona Ocolului, printre care şi teatrul de la acea vreme.

Profesorul de istorie vrâncean Cezar Cherciu, care a documentat evenimentul, a găsit în arhive relatarea comandantului batalionului de pompieri de la Galaţi.

Incendiul a început ziua, la ora 14.00, când santinela de unul dintre observatoare  a dat alarma incendiului izbucnit la casa fierarului Şlaier.

În doar cinci minute, cu toată secţia, în grabă mare,pompierii au ajuns la locul focarului, aflat la o distanţă de doi kilometri.

Locuinţa fierarului cu atelierul era deja atinsă de flăcări şi un grajd mai alipit de casa fierarului ce era acoperit cu şindrilă şi umplut cu fân. Nu s-a mai putut salva nimic, cu toate încercările făcute.

Incendiul, stins după o zi

“Atenţia secţiei de sub comanda mea s-a îndreptat atunci spre casele din preajmă, care mai toate erau învelite cu şindrile, iar podurile erau pline cu fân, iar parte din ele luase foc. La ora 7.00 incendiul s-a potolit, la ora 12.00 tot teatrul prezenta ruine. La ora două, miezul nopţii, a venit detaşamentul de la Tecuci, cu o pompă şi două sacale din care una s-a stricat îndată. În zori de zi, a sosit şi secţia de la Bârlad cu 20 de oameni, o pompă şi trei sacale, a venit şi secţia de la Bacău, cu 40 de oameni şi cinci scale, care au stins ultimii tăciuni. Secţia de pompieri Focşani a lucrat cu tot efectivul de la 11 aprilie ora 14.00 până în ziua de 12 aprilie, ora 8.00 dimineaţa. S-a strâns un public curios, ce se mărginea a critica, a comenta, a striga şi chiar a încerca activităţile necesare, fără a da nici un ajutor”, se arată în informarea scrisă de şeful pompierilor de atunci.

Potrivit documentelor profesorului Cherciu, bilanţul incendiului a fost unul dramatic: au fost distruse 135 de case, 62 de dughene, 143 de grajduri şi magazii, în total 340 de construcţii din strada Ocol, devenită mai  târziu Regina Elisabeta.

Totodată, incendiul a distrus şi acoperişul de la Biserica „Sf. Apostoli” din Ocol. Au fost 292 de păgubiţi, pagubele fiind  estimate la peste 5 milioane de lei.

Ministrul de Interne de atunci, Mihail Kogălniceanu a solicitat printr-o scrisoare prefecţilor din ţară ajutor pentru oraşul care a contribuit la Unirea Principatelor Române.

„Focşani a fost pradă unui teribil incendiu. În câteva ore focul a ars peste 300 de case, ocazionând o pagubă ce întrece cinci milioane. Este datoria naţiunii şi a tuturor inimilor generoase, fie români, fie străini de a veni în ajutorul acestor sute de familii astăzi sărace, astăzi lipsite de adăpost. Înţelegeţi-vă deci, de îndată cu toate autorităţile, cu toată comunitatea, cu toate societăţile de binefacere şi deschideţi în toate satele şi oraşele din judeţul Dumneavoastră liste de subscripţie pentru a aduna fonduri cu cele să putem alina o parte din suferinţele şi lipsurile populaţiei focşănene… contez pe energia dumneavoastră şi vă rog a mi se raporta din 15 în 15 zile situaţia acţiunii filantropice”, se arată în scrisoarea ministrului Kogălniceanu.

A donat bani şi regele

Profesorul Cherciu arată în cartea sa „Focsani - o istorie în date si mărturii (sec. XV - 1950)" că printre donatori s-au aflat domnitorul Carol I, cu 5.000 de lei, Consiliul de Miniştri-30.000 de lei, negustorul armean Ovanes Agemogllu, care a trimis din Galaţi 3.000 de lei, Prefectura Vrancea -1.900 de lei.

Au mai contribuit cu donaţii prefecturile Dorohoi, Vlaşca, Mehedinţi,  Teleorman, Ialomiţa, Argeş şi peste 500 de primării din ţară. 

Istoricul relevă că 24 de văduve şi 168 de localnici au primit despăgubiri între 50 şi 300 de lei iar împărţirea banilor a stârnit un val de nemulţumiri.