Cum îşi petreceau românii timpul liber între cele două războaie mondiale. „Când se va perverti sufletul cu luxul, moda şi danţurile străine, totul va fi pierdut“
0
Printre "vechile" distracţii se numărau discuţiile de la cârciumă, horele, balurile, circul, iar printre cele "noi", teatrul şi cinematograful.
Petrecerea timpului liber a reprezentat dintotdeauna o provocare pentru români. Sigur, astăzi posibilităţile sunt extrem de variate şi depind, în mare parte, de posibilităţile materiale, una dintre distracţiile preferate fiind călătoriile în străinătate. Astăzi te urci într-un avion şi în trei ore eşti în orice loc din Europa. În trecut însă, oamenii aveau cu totul alte preocupări şi aveau şi mai mult timp la dispoziţie.
Prin grija profesorului de istorie Gabriela Obodariu, care a studiat în arhive acest aspect, aflăm că locuitorii fostului judeţ Putna îşi petreceau timpul liber destul de variat între în perioada dintre cele două războaie mondiale. Iar printre distracţiile preferate erau discuţiile la cârciumă, horele, balurile, teatrul şi cinematograful.
“În 1932 erau în Focşani 85 de cârciumi simple, 14 cu birt, 9 cu han, 16 cu birt şi han, 16 cafenele, 9 cofetării, 2 berării, 5 restaurante. Seara, duminicile şi de sărbători, focşănenii mergeau să se plimbe prin grădina publică, unde existau şi un bufet şi orchestră. În 1919 bufetul din grădina publică nu avea voie să vândă decât bere timp de şase luni, locul fiind considerat <<ca o staţiune climaterică>> Cel care a închiriat bufetul de la Primărie în aprilie 1919 era obligat să facă reparaţii şi să instaleze electricitate după trebuinţă... Bufetul trebuia să fie aprovizionat zilnic cu prăjituri proaspete, îngheţată, bere, vin, tarifele urmând a fi aprobate de Primărie”, scrie Gabriela Obodariu în lucrarea Cronica Vrancei.
Grădina Publică la începutul secolului XX FOTO: www.focsaniulvechi.ro
Potrivit profesorului de istorie, în anul 1927, Primăria Focşani a încheiat un contract cu Regimentul 10 Putna pentru asigurarea muzicii de fanfară în Grădina Publică. Muzica cânta în special ziua la prânz, iar în zilele de sărbătoare seara, între orele 21.00-23.30.
Circul şi sportul erau de asemenea distracţii la care participau cu mare plăcere oamenii din oraş.
“În 1927 circul "Bella" cerea Primăriei o autorizaţie pentru a se instala în locul viran de lângă hotelul Bălan. El urma să dea 1 5 reprezentaţii, angajându-se să păstreze liniştea şi morala publică. Peste opt zile, un alt circ cerea autorizaţie tot pentru acel loc. Sportul începea şi el să atragă tot mai mulţi spectatori. În fiecare duminică Societatea "Vrancea" organiza întreceri sportive, cele mai frecvente fiind meciurile de fotbal. La sfârşitul întrecerilor se organizau serbări câmpeneşti, locul preferat fiind Crângul Petreşti, situat la marginea oraşului", mai scrie Gabriela Obodariu.
O astfel de serbare din anul 1935 era însoţită de concursuri sportive, respectiv ştafeta cu obstacole, alergări în saci, volei, alergări la 100 de metri, curse de biciclete, cros. În acest timp, oamenii din elita oraşului mergeau la restaurantele de lux, iar din când în când organizau baluri pentru a strânge bani în beneficiul sărmanilor.
Bufetul Grădinii Publice FOTO: www.focsaniulvechi.ro
Tinerii de la oraş organizau serate. De multe ori acestea duceau la mari probleme din cauza consumului de băuturi. Astfel, şeful Comisariatului Mărăşeşti, cerea prefectului în 1 938 interzicerea acestor serate întrucât "moravurile uşoare s-au întins foarte mult în rândurile tineretului fapt ce a dus la situaţia tristă de a fi clienţi ai spitalului circa 15 tineri şi tinere, fără a mai ţine seama de agresiunile, beţiile şi alte abateri la care se pretează cei mai mulţi tineri cu ocazia acestor serate”.
Dacă la oraş posibilităţile de distracţie erau mai mari, în mediul rural oamenii se distrau la baluri, la hore, la nunţi şi cumetrii, acestea din urmă fiind sărbători la care participa tot satul.
“Ţăranii jucau hora, brâul, bătuta, sârba, în funcţie de regiune. Jocurile se organizau în cârciuma din sat, iarna, sau în curtea cârciumii, vara. Încă dinainte de război, în lumea satului începuseră a pătrunde dansuri de salon: valsul, polca, mazurca. Cele mai importante hore erau cele organizate de Paşti şi de Crăciun. De Paşti, tinerii din zona de munte se adunau la cârciumă sau acasă şi organizau hora. Ei veneau îmbrăcaţi în haine curate. Cei mai mulţi aveau îmbrăcămintea tradiţională, dar şi în zona de munte pătrunseseră influenţele oraşului, mai slabe ce-i drept decât în alte zone. De pe margine îi supravegheau mamele şi bătrânii satului. Pe înserat, hora se încheia, unii însă mai rămâneau la cârciumă. A doua zi de Paşti avea loc o nouă horă”, mai scrie Gabriela Obodariu.
Din cercetarea arhivelor, reiese că în acea perioadă apăruseră şi dansurile moderne la sate, pe care bătrânii le socoteau ,,schimonosite" Cel mai mult însă le criticau învăţătorii care ar fi dorit ca satul să-şi păstreze trăsăturile sale tradiţionale. Învăţătorul Ion Anghel scria astfel într-o revistă destinată cadrelor didactice.
"Mi-a fost dat ce-i drept să văd la o nuntă într-un sat jucându-se sub o formă caraghioasă noile danţuri de către tineretul din acea regiune, printre care erau amestecaţi şi câţiva învăţători şi învăţătoare. Când se va perverti sufletul, cu luxul, moda şi danţurile străine, totul va fi pierdut."
Grădina Publică FOTO: www.focsaniulvechi.ro
Gabriela Obodariu spune că o distracţie mai nouă pentru sat era jocul de popice, care nu era considerat un joc de noroc. În acea perioadă au apărut în viaţa comunităţilor cinematograful şi teatrul. În judeţul Putna funcţionau în 1920 nu mai puţin de patru cinematografe, din care două la Focşani şi câte unul în oraşele Adjud şi Odobeşti. Capacitatea acestora nu era mai mare de 100-200 de persoane.
"Cinematograful era creator de iluzii. Pe ecran rulau filme romantice, comedii ca "Stan şi Bran bărbieri de lux" sau drame ca ,,Ana Karenina" sau "Dama cu camelii", făcându-i pe spectatori să intre într-o lume feerică cu femei frumoase şi bărbaţi fatali. De multe ori ei încercau să-şi imite idiolii”, precizează Gabriela Obodariu.
Se încarcă comentariile...
