Ce s-a întâmplat cu comoara lui Bucur, ciobanul vrâncean care a întemeiat Bucureştiul
0În urmă cu mai bine de 150 de ani, mai mulţi localnici din comuna Cîmpuri au încercat să dea de comoară, după ce au explorat muntele, aşa cum au auzit din bătrâni.
Bucur, celebrul personaj despre care legendele spun că ar fi întemeiat oraşul Bucureşti, este prezent şi în poveştile vrâncenilor din zona de munte, acolo unde se spune că a trăit acest cioban voinic, devenit şi haiduc vestit.
Scriitorul vrâncean Simion Hârnea, născut înainte de anul 1900, preocupat de culegerea materialelor folclorice, a reuşit cu sprijinul marelui savant Simion Mehedinţi să editeze mai multe volume care conţin atât povestiri şi legende vrâncene, cât şi datini şi obiceiuri ancestrale. Una dintre poveşti face referire la Comoara lui Bucur, care ar fi trăit acum câteva sute de ani.
"Haiducul Bucur îşi avea ascunzătorile prin toate ungherele munţilor şi colinda mereu moşia Vrancei, de la un capăt până la celălalt, păzindu-i cu grijă hotarele, care nu erau cele de acuma, că Ţara asta veche se întindea mult mai pe departe, până jos spre câmpie, unde se văd şi astăzi „Moghilele Vrancei” de lângă Focşani. Iar dacă se întâmpla ca unii ciocoi, zapcii, ori cămătari să se abată prin văile Vrancei, haiducul ştia să le iasă în cale la loc de potică, să le ceară socoteală, cu ce rosturi îi calcă moşia. Unora ca aceştia le lua banii din chimir şi avutul ce-l aveau asupra lor şi-i trimetea să facă întoarsă calea", scrie Simion Hârnea.
Folcloristul spune că Bucur nu era un haiduc în adevăratul sens al cuvântului, pentru că nu avea o ceată de ortaci cu care să cutreiere drumurile, prietenii lui fiind răzeşii din ţinut, cu care apăra teritoriul de năvălitorii otomani sau tătari.
El avea o ascunzătoare în creierul munţilor care astăzi poartă denumirea Veghiul lui Bucur, unde îşi săpase în stâncă un beci, în care ascunsese toate comorile adunate pentru vremuri grele.
Furtuna care i-a schimbat destinul
Într-o noapte cu furtună, când Bucur nu se afla la ascunzătoarea sa, se spune că s-a prăbuşit coasta muntelui. Dimineaţa, când a mers să vadă cele petrecute, haiducul nu a mai găsit nimic din ce lăsase.
"Bucur plecă să-şi vadă beciul cu comorile. Dar aici, minunăţie! Coasta muntelui dinspre Palcău se prăbuşise, lunecând de sus până jos în vale, totul amestecându-se într-o învălmăşeală de stânci, arbori şi grohotiş cu pietre de tot felul, scoase din măruntaiele muntelui, că nu se mai înţelegea nimic din ce fusese mai înainte. Ascunzătoarea haiducului se făcuse una cu pământul şi nu i se mai cunoştea urma", menţionează scriitorul.
Ca urmare a acestui fapt, dar şi din cauza visului premonitoriu pe care îl avusese în noaptea când furtuna s-a dezlănţuit, Bucur a decis să-şi schimbe viaţa şi să pornească spre alte meleaguri. Mai avea galbeni şi podoabe în alte ascunzişuri, apoi a mers la nişte cunoştinţe ale sale, vechi ciobani, de unde a cumpărat o turmă de oi. Bucur şi-a ales ca destinaţie şesurile cele fără de sfârşit ale Bărăganului.
"Legenda spune că, acolo, ciobanul Bucur a vândut oile iar cu banii de pe ele şi cu cei pe care-i mai avea la chimir, a ridicat un lăcaş pentru el şi lumea dimprejur, care să-i poarte numele. Împrejur s-a înjghebat un sat, la început firav şi mic dar care a crescut cu vremea şi s-a prefăcut într-un târg cu renume negustoresc, apoi într-un oraş de frunte, care a luat numele de Bucureşti, cetate puternică unde s-a aşezat mai apoi Scaunul de domnie al Ţării Româneşti", îşi încheie povestea folcloristul.
Despre legenda lui Bucur au aflat înaintea scriitorului Simion Hârnea şi 13 localnici din comuna Cîmpuri, care au străbătut timp de două luni coasta muntelui Muntele Răchitaşu,
"În anul 1867, primarul comunei Câmpuri a transmis Prefecturii judeţene că mai mulţi locuitori ai acestei comune, în număr de 13 persoane, timp de două luni de zile, s-au suit în Muntele Răchitasului, unde se zice din bătrâni că ar fi comoara lui Bucur şi au săpat acolo necontenit o groapă în formă de puţ de aproape 10 metri) şi lată de doi metriu, dând doar peste nişte lemne şi o piatră neagră. Primarul a întocmit proces verbal, a menţionat ca groapă săpată de cîmpureni era localizată de fapt pe moşia statului Vizantea. Fie că săpătorii nu au declarat cu adevărat cele găsite, fie că au ajuns la o înţelegere cu primarul sau chiar nu au găsit nimic aşa cum s-a consemnat nu se poate şti", explică istoricul focşănean Florin Dîrdală.
Pe timpul săpăturilor, localnicii au fost supravegheaţi de autorităţi, care le-au promis că-i vor despăgubi dacă vor găsi ceva din legendara comoară a lui Bucur. Oricum, în document se indică faptul că acea comoară ar fi în zona Soveja -Cîmpuri şi Vizantea, în Muntele Răchitaşul, situat între comunele respective.
Mai citiţi:
Se încarcă comentariile...
