Ce s-a ales de băile Vizantea din Vrancea, locul cu ape minerale miraculoase care au tratat mii de oameni acum un secol

Satul Vizantea Mănăstirească, din comuna vrânceană Vizantea Livezile, are o particularitate unică în România. Aici există 32 de izvoare de ape minerale, cu efecte miraculoase asupra bolnavilor, ape care sunt folosite în tratarea reumatismului, stomacului şi ochilor.

La Vizantea Mănăstirească a existat în urmă cu 130 de ani prima staţiune balneoclimaterică, în care anual mii de oameni veneau să se trateze. Specialiştii spun că valoarea terapeutică a acestor ape rivalizează cu cele din staţiuni celebre din lume, precum Weisbaden, Karlovy Vary sau Enghien Les Bains.

Istoria acestor izvoare de apă a ieşit la iveală abia în anul 1869, după ce multă vreme localnicii le-au considerat scurgeri de la puţurile de păcură aflate în acea zonă.

“În anul 1882 un tinichigiu din Panciu, în vârstă de 50 de ani, având reumatism cronic al membrelor inferioare şi spinării, este internat la Spitalul „Colţea” din Bucureşti, unde este tratat de un medic vestit din acea vreme, dr. Marcovici. După o lună şi ceva de tratament părăseşte spitalul ameliorat, dar nevindecat. I s-a recomandat să continue tratamentul la una din staţiunile balneare din ţară. Lipsit de mijloace materiale, află de la unii din ţăranii care veniseră în Panciu, că la Vizantea există ape care ar vindeca reumatismul. Se deplasează la Vizantea şi după câteva băi făcute cu apa de la izvoarele de aici, starea sănătăţii sale se ameliorează. După o lună de zile, tinichigiul se întoarce la Panciu aproape vindecat. Vestea vindecării sale s-a împrăştiat rapid şi în anul următor, mai mulţi bolnavi din acest oraş s-au vindecat de reumatism cu ajutorul băilor făcute la Vizantea”, spune profesorul Victor Herchea.

4000 de turişti-pacienţi în doi ani

Câţiva ani mai târziu a fost adusă la Vizantea o ambulanţă militară rurală care transporta la spital bolnavi pentru a fi vindecaţi. În numai două săptămâni, în acele locuri medicii au consultat 1000 de persoane, cât tot satul la un loc, iar jumătate din bolnavii trataţi s-au vindecat în urma băilor cu apele minerale.

Din analiza de laborator făcută de un renumit farmacist al timpului cu privire la apele minerale de la Vizantea, care a cuprins doar şase din cele 20 de izvoare cunoscute la acea dată, a reieşit că apele sunt foarte clorurate, iodurate (izvorul nr. 1), sulfuroase, slab clorurate, calcice (izvoarele 2, 3, 4), sulfuroase, alcaline, foarte concentrate şi foarte clorurate (izvoarele 5, 6). În documentele de arhivă se consemnează că între anii 1888-1889 la Vizantea au venit 3984 de vizitatori din Bucureşti, Ploieşti, Piteşti, Craiova, Târgu Jiu, Iaşi, Bacău, Buzău, Galaţi, Slatina, Tecuci, Rm. Sărat.

Vizantea a fost declarată staţiune în anul 1886. Pe atunci comuna avea doar 327 de case şi puţin peste 1300 de locuitori. Erau deschise în schimb şase cârciumi. Autorităţile vremii au dorit să dezvolte staţiunea, prin construirea de stabilimente, dar şi prin construirea unui drum, întrucât localitatea era izolată, dar lipsa fondurilor a împiedicat realizarea acestui deziderat.

De altfel, Ministerul Domeniilor a fost informat despre efectul acestor ape în 1891 şi 1892 şi s-au întreprins demersuri pentru a i se acorda o atenţie mai mare staţiunii în care oamenii erau vindecaţi de reumatism, scrufuloză, pelagră şi chiar sifilis. Foarte mulţi oameni voiau să vină să se trateze aici, dar în lipsa locurilor de cazare renunţau la acest gând.

„Dicţionarul geografic al judeţului Putna” consemna că la sfârşitul sec. al XIX-lea existau la Vizantea „cinci barace mai mari, care fac fiecare pe zi câte 20 de băi”. Cu băile care se mai făceau la diverşi cetăţeni, numărul acestora ajungea la 130 de băi calde pe zi.

“În primii ani ai sec. XX au loc şi unele mici îmbunătăţiri care erau indispensabile unei staţiuni. Astfel în anul 1902, între 10 iulie-31 august a funcţionat o secţie de spital cu personal compus din medic, infirmier, spălătoreasă şi un îngrijitor. În 1903 au mai fost aduse de la Spitalul rural Vidra încă 10 paturi. În acelaşi an se dă în folosinţă peste Răchitaşu o şosea ce leagă Vizantea de Soveja, se instalează reţeaua telefonică şi se amenajează un parc cu chioşc pentru muzica băilor, chiar în centrul satului Vizantea-Mânăstirească. În anul 1904 s-au construit 4 cabine din scânduri pentru duşuri (bărbaţi) şi 4 cabine pentru femei. Se detaşează din Focşani şi Odobeşti un ofiţer şi câţiva jandarmi pentru menţinerea ordinii în staţiune", spune profesorul Herchea.

Practic, staţiunea era considerată printre cele mai importante din ţară şi a continuat să fie aşa şi în timpul ocupaţiei germane din Primul Război Mondial, soldaţii nemţi găsind aceste izvoare drept o "mină de aur".

Înfiinţarea Oficiului Naţional de Turism printr-o lege din 29 februarie 1936 face ca şi Vizantea să aibă noi forme de administrare, prin crearea oficiilor judeţene de cură şi turism. S-au făcut proiecte mari pentru staţiune, care au rămas însă la stadiul de simple hârtii întrucât din cauză că războiul bătea la uşă nu s-au găsit bani pentru construirea unui nou bazin pentru captarea apelor minerale şi ridicarea unui hotel cu cazino, precum şi alte investiţii.

Doar o amintire frumoasă

Oameni care au continuat să se vină să se vindece la Vizantea au existat şi în perioada comunismului, însă numărul lor era foarte mic. Astăzi, doar câţiva localnici mai folosesc apele minerale să-şi trateze singuri bolile, dar nici un turist nu mai vine aici în acest scop.

“Dacă acum 120 de ani la Vizantea veneau sute de turişti, astăzi băile de la Vizantea par să fie trecute în albumul amintirilor frumoase şi doar atât. Comunitatea locală nu poate face mare lucru din lipsă de fonduri. Dar nici fondurile judeţului Vrancea sau cele centrale n-au făcut mare lucru pentru această zonă. Şi astfel o bogăţie inestimabilă care ar putea aduce bani frumoşi localnicilor, dar şi statului – apa minerală care ar putea vindeca multe boli se scurge ireversibil pe apa sâmbetei”, concluzionează profesorul Victor Herchea.

În urmă cu patru ani, Primăria comunei Vizantea-Livezi a dorit să construiască un complex balnear, după ce autorităţile locale au privind undă verde din partea Ministerului Turismului pentru finanţare europeană în valoare de 3,7 milioane de euro.

Se dorea ca aici să fie construită o bază de tratament unde să fie aduse prin captare celebrele ape sulfuroase.
„Sunt şapte izvoare cu apă sulfuroase, pe care o să le aducem în baza de tratament. Complexul va avea 120 de locuri iar administrator va fi consiliul local. Din păcate, în zonă nu avem pensiuni, dar am atras terenuri în intravilan, pe care o să le lotizăm şi le vom scoate la licitaţie, iar cei interesaţi îşi vor putea construi pensiuni cu fonduri europene”, ne spunea atunci Fănică Ciubotaru, primarul comunei Vizantea Livezi. Proiectul a picat şi aşteaptă vremuri mai bune şi oameni mai gospodari care să reînvie staţiunea balneară de la Vizantea.