Religie versus Etica. Argumente pro şi contra în problema predării în şcoli

Ancheta în cazul Iuliei Ionescu s-a finalizat, dar controversele rămân. Problema care a stârnit cele mai mari dispute este aplecarea Iuliei spre spiritualitate, care - scăpată de sub control - a degenerat într-o fugă de acasă la mănăstiri. Faptul că avea duhovnic de la o vârstă mică şi pasiunea ei pentru religie au făcut-o pe copila de 15 ani, în ochii creştinilor nepracticanţi, „o victimă sigură a îndoctrinării“.

Până la un punct, opiniile celor două tabere coincid. Recunoscând riscurile la care fata s-a expus fugind de acasă, trebuie admis că dintre toate pericolele, Iulia a trecut totuşi prin cel mai mic rău. A ales să se refugieze la o mănăstire şi nu pe stradă, într-un anturaj care o ducea pe calea pierzaniei.

În acest context, propunerea deputatului independent Remus Cernea a repus pe tapet, sub o formă legislativă, oportunitatea predării Religiei în şcoli. El a propus o nouă iniţiativă legislativă privind educaţia, prin care elevii să studieze obligatoriu Etica, în locul Religiei. Această nouă materie ar fi mult mai utilă elevilor – susţine liber-cugetătorul  Cernea. Ei ar învăţa principalele doctrine şi valori morale de inspiraţie filosofică, ştiinţifică ori religioasă ale umanităţii, conform puterii de înţelegere a fiecărei etape de şcolarizare.

La Etică, elevii ar fi notaţi corespunzător ciclului în care studiază: primar, gimnazial, liceal. Parlamentarul doreşte ca Religia să rămână o disciplină facultativă, la care elevii să primească doar calificative, fără note care să conteze la media generală. Elevii pot participa la orele de Religie doar la solicitare scrisă. Pentru elevii până la 16 ani, solicitarea o vor face părinţii, iar pentru cei peste 16 ani, solicitarea o pot face chiar ei.

Elevii întrebaţi, de partea lui Cernea

Surprinzător sau nu, elevii sunt de acord cu cauza lui Cernea. Cele două organisme reprezentative ale elevilor din Constanţa, Consiliul Judeţean al Elevilor şi Asociaţia Elevilor, au transmis punctele lor de vedere în această chestiune. 

Andrei Gîlcă şi Alexandru Bajdechi, liderii elevilor din Constanţa

„Din punctul meu de vedere predarea religiei în România este una strict confesională şi partizană. Este absolut necesar să existe o anumită maturitate a gândirii şi mai ales cunoştinţe concrete accesibile doar cuiva care a trecut deja prin şcoala, deoarece un copil se afla abia în etapa cunoştinţelor elementare despre modul în care funcţionează lumea. Etapa în care se poate vorbi de o gândire suficient de matură pentru a analiza cât de cât argumente de ordin ştiinţific, filozofic sau raţional nu se încheie înaintea vârstei de 16-18 ani.

Consider că există o greşeală pedagogică fundamentală în ceea ce priveşte impunerea la orele de religie a unui anumit model de credinţă, deoarece această îndoctrinare timpurie are consecinţe dezastruoase în cazul minţilor mai fragile. În prezent ne confrutăm cu problema existenţei unui număr foarte mare de religii şi credinţe. Dar, cu toate acestea, este vorba şi despre libertatea de conştiinţă şi gândire a individului. Părerea mea este că soluţiile ar fi: introducerea disciplinei de etică în trunchiul comun, orele de educatie civică şi discutiile despre derepturile şi libertăţile cetăţeneşti in spirit modern“, a declarat Andrei Gîlcă, preşedintele Consiliului Judeţean al Elevilor Constanţa

Liderul Asociaţiei Elevilor din Constanţa este în asentimentul colegului său. „Noi considerăm că introducerea disciplinei etică în trunchiul comun în locul religiei ar avea efecte benefice pentru dezvoltarea individului şi a societăţii. Din punctul nostru de vedere, este o problemă când unui copil i se predă o disciplină cu adevăr relativ (există cel puţin 9 tipuri diferite de religii şi probabil sute de culte) de la o vârstă fragedă de 6 ani până la 18 ani.

Codul Civil românesc defineşte vârsta discernământului la 14 ani, deci până la aceasta vârstă capacitatea de a distinge dintre bine şi rău nu este recunoscută de către Stat. Or, dacă vorbim despre poveştile din Biblie care sunt predate de la o vârstă fragedă, ne dăm seama că avem o problemă. Dacă religia este în trunchiul comun pentru a-i învăţa pe copii cum să se comporte în societate, de ce este educaţia civică tratată că o disciplină de rangul doi şi nu introducem direct materia care să-şi îndeplinească scopul?“, se întreabă Alexandru Bajdechi.

Opinia Bisericii

Cel care le ţine piept tuturor în controversă este părintele Eugen Tănăsescu, blogger Adevărul. Preotul este convins că dacă Religia n-ar mai fi predată în şcoli, ar face loc unor riscuri mai mari.

Preotul Eugen Tănăsescu, blogger „Adevărul“

„Domnul Cernea vrea trei lucruri: să-şi predea şi el religia lui secular-umanistă, să-şi limiteze concurenţa prin specularea indiferentismului unor părinţi şi să devină europarlamentar prin voturile celor ce duşmănesc Biserica. Sunt multe sisteme de etică. Majoritatea sunt legate de idei religioase, chiar şi cele de tip ateist. Nu poţi preda o etică străină de identitatea majorităţii. Ar însemna o nouă etapă de reeducare de tip comunist, ale cărei ravagii se văd şi în mediocrităţile religioase emise de «analiştii» care n-au studiat religia în şcoli. În plus, cine stabileşte ce tip de etică se predă şi cum?

Scoaterea religiei din trunchiul comun nu ar scădea riscurile, ci le-ar creşte, pentru că tinerii nu vor mai avea o referinţă şi vor putea fi uşor păcăliţi. D-abia învaţă ei ştiinţe exacte, dacă mai cad pradă şi bazaconiilor religioase va fi mult mai grav. Cazul Iuliei stă mărturie despre tragediile ce pot apărea prin lipsa de control a forţei motivaţionale a religiei“, arată preotul Tănăsescu.

Cât despre tipul de predare a materiei, părintele consideră că există şi aici un risc. „Predarea zis confesională a unei religii presupune formarea tinerilor prin transmiterea unor valori pe care le crezi de referinţă, de pildă cele creştine, islamice sau atee, cum era în comunism. Predarea de tip comparativ va bulversa tânărul foarte tare, deoarece transmiţi o sumă de date seci, dar nu spui care sunt bune şi care sunt rele. A-l lăsa să aleagă singur care îi sunt potrivite înseamnă să-l laşi pradă subiectivismului, curentelor sociale sau anturajului.

Atunci, rolul formativ al şcolii unde mai este? Cum ar fi să-l lăsăm să aleagă singur ce materii vrea să înveţe? Ar fi un dezastru.

Domnul Cernea vrea, probabil, un om golit de valori, pe care cei interesaţi să-l manipuleze cum vor. Aduc aminte că numai Adevărul ne face liberi, nu subiectivismul fiecaruia. Este riscant să trăim autonomi, doar după bunul plac, mai ales când libertatea de conştiinţă este lipsită de cunoştinţă“, este de părere preotul Eugen Tănăsescu.

Vă mai recomandăm

Remus Cernea: „Etica să devină disciplină obligatorie de studiu în şcoli. Religia să rămână facultativă“

EXCLUSIV Întoarcerea Iuliei la Sihăstrie. Fugara a revenit cu Poliţia la călugării din munţi