Oameni de alte religii care serbează Crăciunul alături de creştini

Publicat: 20.12.2016 16:30

Ultima actualizare: 05.08.2022 20:18

Nu doar anumiţi creştini sărbătoresc Crăciunul la 25 decembrie. Musulmani, evrei, dar şi creştini precum armeni sau ruşi-lipoveni care serbează în ianuarie Naşterea Domnului Iisus Hristos, toţi locuitori ai Dobrogei, se bucură împreună, indiferent de religie.

În Dobrogea multietnică, sărbătorile sunt ale tuturor, indiferent de religie. De Crăciun, musulmanii, evreii sau armenii împărtăşesc alături de românii creştini bucuria Naşterii Domnului. Pe lângă sărbătorile fiecărui cult, Crăciunul reuneşte copii de toate vârstele şi toate confesiunile care primesc miracolul unui timp mai bun.

Denis Ibadula este matematician şi mamă a două fetiţe care se bucură ca toţi copiii de sărbătorile de iarnă. Lectorul universitar doctor conduce Laboratorul româno-turc de cercetare matematică „Grigore Moisil“ de la Universitatea Ovidius din Constanţa.

„Pentru noi, musulmanii din Dobrogea, care trăim aici de secole, sărbătorile reprezintă un prilej de a petrece împreună alături de prietenii şi colegii nostri români, aromâni, nemţi, evrei, greci, italieni. Noi, tătarii din Dobrogea, suntem profund ataşaţi de valorile religiei islamice, fără a fi însă extremişti sau habotnici. De sărbători ne bucurăm de zilele libere, împodobim bradul pentru Anul Nou, ne surprindem unul pe celălalt cu cadouri.

Copiii noştri primesc daruri de Moş Nicolae şi de Crăciun, mâncăm cozonac, dar şi baclavale. Şi, la fel cum la fiecare Bayram primim mesaje şi telefoane de felicitare de la prietenii noştri creştini, le transmitem şi noi de Crăciun gândurile noastre cele mai bune“, mărturiseşte Denis.

Denis şi fetiţele sale, la bradul de Crăciun, în 2015 Sursa foto Arhivă personală

Psihiatrul evreu Carol Friedmann, profesor universitar doctor, este mereu invitat la mesele de Crăciun ale prietenilor săi. Crăciunul coincide cu Hanuka, sărbătoarea luminilor în religia mozaică. „Calendarele noastre sunt diferite, dar înfrăţite. Este o tradiţie superbă, simbolică, pe care o trăim împreună: lumânările evreilor se aprind odată cu luminiţele bradului de Crăciun. La mesele festive, gazdele au grijă de meniu, să îmbine bucatele specifice cu preparate dietetice, pentru toate gusturile, astfel că gospodinele merită numai complimente. Eu nu sunt un gurmand, nu sunt nici măcar gourmet, dar bucuria cu care oamenii împart masa de Crăciun este contaminantă. Starea de spirit a Sărbătorilor readuce în suflete emoţia copilăriei în faţa feeriei“, declară dr. Friedmann.

Dr. Carol Friedmann Foto arhivă

Creştinii care serbează Crăciunul în ianuarie

Anaid Tavitian, teatrolog şi secretar literar al Teatrului de Stat din Constanţa, serbează Crăciunul la 6 ianuarie, odată cu Boboteaza, conform calendarului primar creştin pe care-l respectă neamul său armean. Dar Crăciunul din 25 decembrie este ocazia unei întâlniri cu toată familia sa. „Mă simt bogată pentru că serbez de două ori Crăciunul - şi cu toată lumea, şi cu comunitatea mea. Împodobim bradul în Ajun, facem vizite, dăruim şi primim cadouri. Este o sărbătoare a sufletului, indiferent când este celebrată“, arată Anaid.

La 7 ianuarie, imediat după Crăciunul armenesc, este Crăciunul ruşilor-lipoveni, care ţin calendarul pe stil vechi. În familia lui Alexandru Chiselev sunt şi ruşi-lipoveni, şi ucraineni, şi români, şi bulgari, iar sărbătorile se ţin lanţ. „Nucleul familiei trăieşte acum la oraş, în Tulcea, iar noi serbăm Crăciunul pe stil nou. Acasă la sat, însă, unde avem bunici şi rude mai în vârstă, tradiţia este respectată întocmai. Astfel că dublăm sărbătorile - asta e frumuseţea convieţuirii în Dobrogea“, arată muzeograful tulcean.

Anaid Tavitian Foto arhivă

Citește și: Un păianjen care poate provoca moartea printr-o erecţie puternică a alertat autorităţile din Germania

Sărbătorile împreună

Într-o familie mixtă, cum este cea a Monicăi (profesor-învăţător) şi a lui Senol (activist de mediu), sărbătorile nu pot fi petrecute decât laolaltă. Românii năşesc turci sau tătari, care se căsătoresc la rândul lor cu cine le e drag, indiferent de religie. Bradul de Crăciun este nelipsit, Moş Crăciun vine la toţi cu daruri, iar copiii musulmani merg cu colindul. La masa de Crăciun a creştinilor găseşti întotdeauna şi turci, şi tătari, pentru că ei sunt de-ai casei.

„În fapt, ce se întâmplă de Crăciun este ceea ce se întâmplă în fiecare zi în Dobrogea: creştini şi musulmani, români, turci, tătari şi alte neamuri participă în frăţie la viaţa cetăţii, împărţind bucuriile şi necazurile. Familiile mixte din Dobrogea sunt o dovadă vie, cu atât mai semnificativă în această epocă a faliilor religioase, că religia şi marile sale sărbători sunt un prilej de apropiere între oameni şi de bucurie comună. Aceasta este realitatea profundă, a unor oameni care se respectă şi se iubesc, care au puterea şi înţelepciunea să vadă că inclusiv ceea ce îi desparte este parte din esenţa lor comună“, consideră Senol.

Alexandru Chiselev Sursa foto Facebook