Semnal de alarmă tras de ONG-uri: doar o zecime din zona industrială a Clujului este ocupată de spaţii verzi
0
Patru organizaţii civice şi de mediu cer Primăriei Cluj-Napoca realizarea de spaţii publice verzi mai mari în zona industrială a municipiului şi realizarea de dezbateri publice care să ducă la realizarea lor.
Societatea Organizată Sustenabil, Asociaţia MiniMass - Someş Delivery, Clubul de Cicloturism Napoca şi Clujul Sustenabil solicită Primăriei clujene ca în fosta zonă industrială a oraşului să amenajeze spaţii verzi şi spaţii publice mai multe şi mai mari de-a lungul Someşului.
Solicitarea vine în contextul în care municipalitatea a comandat un studiu (denumit document director de fundamentare a regenerării urbane) pentru viitoarele investiţii din zona industrială a Clujului, pe o suprafaţă de 450 de hectare. Acest document are însă mari lacune la capitolul spaţii verzi.
Mai mulţi locuitori, spaţii verzi mai mici
„Deşi populaţia a crescut de cel puţin 10 ori în ultimele secole, în documentul propus spre anexă Planului Urbanistic General, spaţiile verzi sunt mult mai mici decât au amenajat antecesorii noştri în secolele trecute. În consecinţă, cerem dezbateri publice atât pe documentul de regenerare urbană, cât şi pe Master Planul Someşului din zona industrială. Dorim ca aceste hotărâri să fie adoptate printr-un proces participativ”, spune Adrian Dohotaru, preşedintele Asociaţiei Societatea Organizată Sustenabil.
El arată că în zona industrială, pe o suprafaţă de 450 de hectare, doar 40 de hectare sunt spaţii verzi. „Cantitatea de spaţiu verde e oricum înşelătoare, deoarece contează distribuţia, nu doar suprafaţa. 20 de hectare sunt vizavi de aeroport, unde oricum nu se poate exploata imobiliar arealul respectiv. Puţini clujeni din zona metropolitană vor veni la relaxare în sunetul avioanelor ce decolează şi aterizează şi în poluarea kerosenului”, afirmă el.
Alte 20 de hectare de spaţii verzi, propuse de arhitecţi de-a lungul râului, există deja pentru că sunt protejate prin Legea Apelor, iar lăţimea zonei de protecţie la râu, potrivit Legii Apelor, este de cel puţin 15 metri.
„Pista de biciclete, aleea pietonală şi mobilierul urban, propuse pe zona protejată, nu trebuie să sacrifice vegetaţia spontană apărută şi copacii. De aceea, e necesar ca un coridor verde albastru la râu, acceptat de Primărie, să fie mult mai lat, prin negocieri cu dezvoltatorii imobiliari privaţi, pentru a păstra cadrul natural şi pentru a creşte calitatea vieţii”, declară Marius Moga, coordonatorul proiectului Someş Delivery.
Regândirea zonei industriale, o oportunitate pentru oraş
Cele patru asociaţii arată că în lipsa spaţiilor verzi şi a dezbaterilor pe acest subiect, Primăria transmite mesajul că îşi doreşte un oraş pentru profit, nu unul pentru locuit, deşi declară opusul.
„Cum e posibil ca spaţiul verde din proiect să fie doar cel existent deja, dar să nu se ceară, de la niciun investitor privat, înfiinţarea de noi spaţii verzi? La ce ajută retorica oraşului care se dezvoltă cu faţa la râu, dacă clădirile de peste zece etaje sunt planificate până în buza apei?”, se întreabă reprezentanţii celor patru organizaţii civice.
Ei mai arată că în secolul XIX, când Clujul era mult mai mic, în Parcul Central, spre exemplu, erau gândite zone verzi la râu de zeci de ori mai mari decât ce se doreşte în partea de nord-est a oraşului.
„În trecut, când s-au dezvoltat Parcurile Babeş, Feroviarilor, Armătura sau Rozelor, acestea erau gândite să aibă zeci sau chiar sute de metri lăţime la râu. Acum, în secolul XXI, se „oferă” doar 15 metri, unde oricum nu se poate construi legal, doar pe o porţiune îngustă fiind acceptată o lăţime mai mare”, susţine Adrian Dohotaru.
La rândul lui, coordonatorul proiectului Someş Delivery, arhitectul Marius Moga, spune că regândirea acestei zone industriale acum este o oportunitate de a rebalansa echilibrul distribuţiei spaţiilor verzi din oraş şi de a contrabalansa polul verde din vest atât de îndrăgit de clujeni şi în acelaşi timp prea aglomerat deja.
Dezbateri publice pentru regenerare urbană
„Dezvoltarea unui mare parc în zona industrială, ca orice bun comun, va creşte valoarea imobiliară şi va fi garantul unei dezvoltări urbane de succes şi chiar mai profitabile pe termen lung decât în lipsa unui parc de proporţii la râu, lipsă care poate satisface doar interese imobiliare pe termen scurt. În consecinţă, cerem dezbateri publice atât pe documentul de regenerare urbană, dar şi pe Master Planul Someşului din zona industrială”, arată arhitectul Marius Moga.
Reprezentanţii celor patru asociaţii arată că miza solicitării lor nu e doar o retorică a deschiderii la râu prin crearea unui coridor verde albastru, ci realităţi concrete pentru ca locuitorii să se bucure de locuri şi de bunuri comune cât mai generoase.
Se încarcă comentariile...
