De ce nu e Carlsberg „probabil cea mai bună bere din lume”. Berea perfectă e făcută într-o mănăstire din Belgia
0Cu toate că motto-ul Carlsberg este „Probabil cea mai bună bere din lume”, cunoscătorii ştiu sigur că cea mai bună bere din lume nu este produsă, industrial, într-o fabrică din Danemarca, ci într-o mică mănăstire din Belgia. Westvleteren 12 este considerată, de ani buni, cea mai bună bere din lume.
Berea neagră Westvleteren 12 este produsă la Abaţia Sfântului Sixtus (Saint Sixtus Abbey) din Westvleteren, o mică localitate aflată la circa 40 de kilometri de mult mai celebra localitate franceză Dunkerque. Dacă până în anul 2005, puţină lume ştia de existenţa acestei beri, astăzi trebuie să aştepţi circa două luni pentru a putea să o cumperi, asta dacă eşti norocos şi prinzi linia de comenzi a mănăstirii, care sună tot timpul ocupat. Ce s-a întâmplat?
În 2005, siteul ratebeer.com, unde pasionaţii de bere dau note celor mai bune beri din lume, au considerat că berea trappist Westvleteren 12 este nici mai mult nici mai puţin decât cea mai bună din lume. Dacă te uiţi astăzi la clasament, berea călugărilor din Vleteren este încă pe primul loc în topul 50 Ratebeer.
Westvleteren 12, cea mai bună bere din lume. FOTO: Remus Florescu
Ce este berea trappist
În acest moment doar 12 berării din lume pot să folosească etichetă „Produs Trappist Autentic" eliberată de International Trappist Association. E important de ştiut că o berea trappist nu este acelaşi lucru cu berea de abaţie. Astfel, deşi sunt mai multe mănăstiri producătoare în lume numai următoarele sunt considerate producătoare de bere trappist: Achel, Chimay, La Trappe, Orval, Rochefort, Westvleteren, Westmalle (beri din Belgia); Mont de Cats (Franţa), Stift Engelszell, Zundert (Olanda), Spencer (USA); Tre Fontane (Italia). Condiţiile pentru ca o bere să fie „trappist” sunt:
1. Berea trebuie să fie produsă într-o mănăstire trapistă (care aparţine ordinului catolic al cistercienilor, care se remarcă prin reguli stricte de conduită), fie de către călugări, fie sub supravegherea lor.
2. Berăria trebuie să nu fie principala activitate a călugărilor, şi trebuie condusă după principiile de afaceri specifice stilului de viaţă monastic.
3. Berăria nu trebuie orientată spre profit. Veniturile din vânzarea berii trebuie să acopere cheltuielile necesare bunului mers al mănăstirii, iar sumele rămase vor fi donate pentru acţiuni caritabile.
Există şi reguli privind publicitatea care se face acestor tipuri de bere, care trebuie să fie marcată de „cinste, modestie, sobietetate”. De altfel, berea Westvleteren 12 nu are nici măcar etichetă, ce să mai vorbim de promovare comercială.
Paris, Londra şi Westvleteren
Succesul Westvleteren 12 nu a putut decât să-i supere pe cei 20 de călugări care trăiesc între zidurile Abaţiei Sfântul Sixtus. Dacă cu o zi înainte să fie declarată cea mai bună bere din lume, la berăria aflată lângă abaţie vreo 20 de oameni beau Westvleteren 12, peste noapte au apărut cozile la poarta berăriei. Orice om de afaceri care se respectă ar fi crescut producţia. Nu şi călugării de la Vleteren care rămân la producţia iniţială, 50.0000 de litri pe an, spre deosebire de beraria Chimay, care produce 12 milioane de litri pe an.
„Nu trebuie să urmăm filosofia pieţei, ci trebuie să fim oneşti cu noi înşine”, a declarant Fratele Godfried în cartea lui Ben Vinken „Trappist beers from A to Z”. Călugării nu au vrut nici să crească preţul berii, pentru a echilibra cumva cererea. O cutie cu 6 beri costă 25 de euro la poarta abaţiei, adică circa 4 euro berea. „Un chinez a venit într-o zi la poarta mănăstirii având pe lista destinaţiilor 3 obiective: Paris, Londra şi Westvleteren”, povesteşte părintele Godfiried.
Nişte călugări morocănoşi
Ca de altfel la toate mănăstirile trapiste din Belgia, călugării sunt foarte secretoşi cu modul în care produc berea, iar o vizită la berărie este aproape imposibilă. Pentru turişti a fost amenajată o berărie, unde se poate savura o Westvleteren 12 şi se pot afla câteva informaţii despre viaţa monahală de la abaţie. Descrierea celei mai bune beri din lume de pe siteul abaţiei este departe de a satisface un băutor de bere: „Concentraţia de alcool 10.2% , berea denumită de asemenea şi <<Flemish Bourgogne>>, are o culoare negru-chihlimbar şi o spumă albă stabilă dantelată. Are un parfum intens amestecat de struguri dulgi şi alune, Westvleteren 12 are o aromă cremoasă şi bogată, cu iz de caramel şi de malţ, care o transformă în berea ideală. Gustul remanent este amar şi persistent”.
Rolls – Royce-ul berilor
Cei care vor cu adevărat să guste un Westvleteren 12 pot s-o facă la câteva dintre berăriile din Bruxelles. Una dintre acestea este Beer Mania, primul „beer shop” din oraş care îşi întâmpină clienţii cu peste 500 de tipuri de bere. Singurul inconvenient este preţul, care ajunge la 15 euro sticla de 33 mililitri. Avantajul de a degusta Westvleteren 12 la Beer Mania este că poţi sta de vorbă cu proprietarul magazinului, care este în partea din spate transformat în pub, Nasser Eftekhari, originar din Iran, este de 26 de ani în Belgia şi este pasionat de bere. El îşi produce propria bere pe care o oferă clienţilor, alături de cele 500 de sortimente de bere, doar atrizanală, şi doar de cea mai de calitate, întrucât Nasser Eftekhari nu vinde ce nu a gustat el înşuşi. În pub-ul lui a băut bere Goerge Bush, Jean-Claude Junker şi multe alte VIP-uri.
Berarul ne spune cu mândrie: „Westvleteren 12 este Rolls-Royce-ul berilor, de 10 ani este cea mai bună bere din lume. De ce? Ca să faci bere bună ai nevoie de ingrediente bune şi nu trebuie să te grăbeşti. Ei au timp, pentru că nu vor să se îmbogăţească din asta, au hotărât să producă cantităţi mici şi nu fac compromisuri la calitate. Ai nevoie de minimum 2 luni ca să faci o astfel de bere, pe când berea industrială se produce în 2 zile. Berea Westvleteren 12 are ingredinetele pe care nu le găseşti în nicio altă bere, aroma , gustul – uneori are aromă de banane, alteori de struguri, de miere, ciocolate, vanilie. E o aromă foarte coplexă, foarte complicată. Nimeni nu ştie cum au reuşit să pună toate aceste arome într-o singură sticlă”. Berăria produce din 1839, iar de atunci reţeta nu a mai fost modificată.
Citeşte şi: