Cum ar trebui să fie, de fapt, ora de Religie ca să facă din elevi oameni liberi, nu doar „uşi de biserică”. Teorii explicate de un sociolog, un preot şi un psiholog
0
Dacă pentru preoţi ora de Religie e privită ca „un semn al libertăţii şi al unei necesare igiene sufleteşti după decenii de comunism şi de ideologie”, pentru psihologi şi sociologi ea se traduce prin libertatea de a alege, prin respectul faţă de alegerea făcută de elev şi părinte, dar şi prin faptul că religiozitatea e o trăire care nu se dobândeşte prin studiu la şcoală.
„Religia nu se predă pentru îndoctrinare, ci pentru a-i ajuta pe tineri să înţeleagă de ce religiile lumii sunt o sursă de credinţă pentru milioane de oameni”, se arată în recomandările UE, scria, în urmă cu câteva zile, adevarul.ro. Dorind să vedem cum ar trebui predată ora de Religie şi în ce măsură îi ajută aceasta pe elevi să devină adulţi responsabili, reporterul ”Adevărul” a vorbit cu un psiholog (renumitul Daniel David), un sociolog (Ioan Hosu de la UBB) şi un preot (purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Clujului, Bogdan Ivanov). Fiecăruia i s-au adresat aceleaşi întrebări. Concluziile, mai jos:
”Pentru persoanele religioase, ora de Religie poate să fie cel mai eficient vehicul prin care se transmite etica”
Psihologul Daniel David spune că Religia şi Istoria religiilor ar trebui propuse ca discipline la şcoală pentru ca elevii împreună cu părinţii să aibă libertatea de a alege în funcţie de valorile după care se ghidează în viaţă. David crede că oamenii, pentru o bună dezvoltare personală, au nevoie în formarea lor de cunoştinţe, etică şi de artă.
”Oamenii, pentru o bună adaptare şi dezvoltare personală, au nevoie în formarea lor de cunoştinţe – adică să ştie ce e adevărat sau fals -, etică/morală - să ştie ce este bine şi ce e rău - şi arta, să ştie ce este frumos. Pentru persoanele religioase - copii proveniţidin familii religioase-, ora de religie poate să fie principalul şi cel mai eficient vehicul prin care se transmite etica”, afirmă Daniel David.
Acesta subliniază rolul liberului arbitru. ”În şcoală, scopul ar trebui să fie transmiterea eticii/moralei. Evident că, fiind la o oră de religie, mijlocul prin care se transmite etica/morala va fi inevitabil unul cu conţinut religios. Însă, atâta timp cât se alege liber acest curs, nu văd o problemă în această relaţie scop-mijloc”, afirmă psihologul.
Sociolog: ”Elevii nu vor deveni mai religioşi după o oră de religie”
”Părinţii care nu doresc ora de Religie nu-şi înscriu copilul. Dacă vor Istoria religiilor ţinută de un istoric atunci acolo îl înscriu pe copil. În fond, religia asta este: alegi binele, înţeleptciunea, dacă vrei. Nu ţi le bagă nimeni cu forţa pe gât”, crede Ioan Hosu, sociolog şi profesor universitar la UBB.
În opinia sa, studiile sociologice arată că românii vor studierea Religiei în şcoală, însă, consideră Hosu, elevii nu vor deveni mai religioşi după o oră de religie. Şi, în prim planul discuţiei, continuă acesta, ar trebui aduse ceea ce se întâmplă la ora de Religie, ce manual se foloseşte şi cine şi cum se predă această disciplină.
”Să nu facem obligatorie Religia. Trebuie să vedem ce se face acolo şi cum îi ajută pe copii. Discuţia ar trebui să aibă în prim plan ce se face la acea oră, cine predă acolo şi ce predă, cum sunt manualele. Dacă privim Religia alături de alte discipline socio-umane – de logică, psihologie, economie, filosofie -, atunci avem un peisaj complet al unor discipline, socio-umane, ce merg de la o abordare umanistă la una raţionalistă”, crede el.
Sociologul clujean afirmă că religiozitatea e o trăire care nu se dobândeşte prin studiu la şcoală.
”Elevii nu vor deveni mai religioşi după o oră de religie la şcoală”, adaugă acesta.
Preot clujean: ”Religia nu poate fi despărţită de dogmă. Cea mai mare dogmă propovăduită de creştinism este iubirea”
Pentru preotul Bogdan Ivanov, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Clujului, existenţa orei de Religie este ”un semn al libertăţii şi al unei necesare igiene sufleteşti după decenii de comunism şi de ideologie”.
”Trebuie spus din capul locului că Religia nu este un bun al Bisericii sau o achiziţie a istoriei, ci ea este un dat ontolgic al oricărei fiinţe umane şi izvorul oricărei morale autentice. (…) Pe lângă aportul benefic pe care îl oferă fiinţei umane, care devine înzestrată cu puterea de a discerne între bine şi rău, între adevăr şi minciună, între ce e valoros şi veşnic şi ce e o simplă modă, religia oferă şi acel minim instrumentar prin care poţi rezista asalturilor tot mai agresive ale răului”, a declarat preotul Ivanov.
Cum ar trebui predată? Cu multă libertate în alegerea metodelor, susţine preotul clujean, şi sincronizând temele din programă cu aşteptările şi preocupările elevilor.
”În funcţie de vârstă şi de nivelul elevilor pot fi folosite poveştile, care trebuie să deschidă accesul elevilor spre teme dogmatice sau etice. Este ceea ce Iisus Însuşi a făcut atunci când le-a vorbit oamenilor despre Împărăţia cerurilor, o noţiune mai mult decât abstractă atunci, dar pe care a făcut-o accesibilă prin intermediul parabolelor. Religia nu poate fi despărţită de dogmă, care nu este o expresie teologică încremenită şi restrictivă, ci un fundament cultural şi de viaţă al Bisericii. Să nu uităm că cea mai mare dogmă propovăduită de creştinism este iubirea”, consideră Ivanov.
Potrivit acestuia, Religia îi ajută pe elevi să devină adulţi responsabili:
”A-ţi asuma propria spiritualitate nu este doar o formă de respect pentru trecutul care te modelează, ci, în primul rând, o garanţie că vei ştii să trăieşti în bună vecinătate cu cel de altă religie, că vei fi îngăduitor cu cel care nu e ca tine, că nu îl vei dispreţui pe cel ce nu îţi împărtăşeşte crezul. Toate acestea sunt valori fundamentale ale oricărei societăţi etice şi, pe care, în mod natural le învaţă religia. Fără aceste valori, lumea noastră nu doar că este ameninţată să nu aibă un suflet şi astfel să îşi rateze viitorul, dar riscă tot mai mult să îşi piardă respectul în faţa celor care vin din lumi unde religia este încă un reper valid”.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
