Lecţie de la Cluj, Silicon Valley al Europei, despre cum îţi reinventezi afacerea prin cooperative de modă nouă - secretul cluster

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Imaginea care ilustrează reportajul din Paris Match   FOTO: Paris Match
Imaginea care ilustrează reportajul din Paris Match   FOTO: Paris Match

Ce rol joacă un clusterele în crearea de modele noi de afaceri? Clusterul, o poartă spre export? La aceste întrebări, dar şi la multe altele se vor găsi răspunsuri joia şi vinerea aceasta, 4 şi 5 iunie, la conferinţa "Clusters - Innovative Business Modls", organizată la Cluj. Acest eveniment aduce în ”capitala” Ardealului decidenţi europeni şi naţionali în politica de clustere, dar şi reprezentanţi ai clusterelor din Europa.

”Un cluster cuprinde producători, furnizori de materie primă, furnizori servicii conexe şi cei care comercializează, deci un lanţ întreg de valoare. Are membri care se asociază atât din partea instituţională, din mediul de afaceri, cât şi pe partea de cercetare şi catalizatori. Ei îşi propun o strategie comună, iar apoi trec la implementarea ei”, spune Ciprian Morcan, manager Cluster Mobilier Transilvan, la întâlnirea cu de presă, de marţi, 2 iunie, ce anunţa conferinţa "Clusters - Innovative Business Modls".

Întrevederea anuală a clusterelor din România, ajunsă la a patra ediţie, va avea loc la USAMV Cluj şi Centrul de Cultură Urbană Casino din Cluj-Napoca. Şi-au anunţat prezenţa aproape 300 de oaspeţi - decidenţi europeni şi naţionali în politica de clustere, autorităţi publice, instituţii financiare, asociaţii de sprijin pentru structurile de tip cluster, dar şi membri ai clusterelor - companii, universităţi, institute de cercetare, autorităţi publice. Vor veni reprezentanţi ai clusterelor din Franţa, Spania, Portugalia, Ungaria, Bulgaria etc. Organizatori sunt AgroTransilvania Cluster, Cluster Mobilier Transilvan, iTech – ARIES Transilvania Cluster şi Cluj IT, în colaborare cu Asociaţia Clusterelor din România “CLUSTERO”.
Se vor dezbate teme ca: rolul clusterelor în generarea unor modele inovative de business, finanţarea mediului de afaceri şi produsele de finanţare dedicate clustrelor, transferul tehnologic – oportunitate de dezvoltare a afacerii, dar şi clusterele - poartă spre export etc.

reprezentanti cluster foto

De le stânga la dreapta: Ciprian Morcan, Bianca Muntean, Felix Arion FOTO: organizatorii conferinţei

Avantajele de a fi într-un cluster

În România există 75 de clustere, dintre care 12 au primit certificate de calitate din partea Secretariatului European pentru Analiza Clusterelor de pe lângă Comisia Europeană - adică prezintă un grad mare de încredere. 6 dintre aceste clustere certificate sunt din Transilvania. Un cluster matur în România înseamnă unul care este activ de cel puţin 3-5 ani.

“Clusterele sunt structuri noi în România şi vorbim mai mult despre ele de 4-5 ani, dar experienţa europeană merge la 15-20 de ani, iar cea americană depăşeşte chiar această perioadă. Vorbim despre o perioadă scurtă a acestor structuri pentru că maturitatea lor trebuie dovedită prin rezultate concrete după ce anumite proiecte se materializează”, a subliniat reprezentantul Clusterului Mobilier Transilvan.

Firmele care fac parte dintr-un cluster, explică acesta, au acces mai uşor la finanţare, beneficiază de reduceri la anumite costuri gen energie electrică sau de combustibil, dar îşi pot vinde produsele pe anumite pieţe unde nu ar fi putut intra singuri. ”Membrii clusterului au fost de acord ca să se negocieze în numele lor şi să obţină anumite economii de preţ pe care singuri nu le-ar fi putut obţine. (...) Un alt avantaj este accesul producătorilor locali pe anumite pieţe. Dacă iau exemplu celor de la Agro Transilvania Cluster: lor le era foarte greu să ajungă în centre comerciale şi să-şi vândă produsele acolo. Prin firma deţinută de cluster şi, prin acest concept, ei sunt acum prezenţi atât în Iulius Mall, cât şi în Polus (n.r. două mall-uri din Cluj)”, adaugă Morcan.

Tarife avantajoase li se oferă şi la diverse training-uri, dar şi prezenţa la anumite workshop-uri care nu s-ar fi organizat doar pentru o singură companie. ”O tendinţă importantă la nivel european e colaborarea intersectorială. Firmele din diferite clustere au început să colaboreze între ele. Sunt companii membre în ARIES Transilvania care sunt specializate să facă programe, softuri adresate industriei energetice, industriei agro-alimentare”, explică Bianca Muntean, directorul executiv al Clusterulu iTech - ARIES Transilvania, unul dintre organizatorii principali ai Conferinţei Naţionale.

”Ce poate aduce clusterul – tocmai că suntem sub aceeaşi umbrelă instituţii şi producători – este o vizibilitate mult mai mare, în special, în ceea ce înseamnă – iar acum vorbesc atât ca profesor, cât şi ca manager de cluster - transferul tehnologic dinspre institutele de cercetare şi universităţii către membrii mediului economic”, consideră Felix Arion, managerul AgroTransilvania Cluster.

”Stele” pentru activitatea unui cluster

Clusterul condus de acesta a primit recent o medalie de bronz din partea Secretariatului European pentru Analiza Clusterelor de pe lângă Comisia Europeană, ceea ce, pe lângă evidenta recunoaştere, înseamnă mai multă vizibilitate şi încredere din partea partenerilor din alte clustere în capacitatea echipei manageriale de a gestiona proiecte. ”Dacă nu eşti certificat măcar bronz nu poţi să participi la proiecte internaţionale pentru că nu eşti văzut drept un partener credibil”, completează Ciprian Morcan.

Provocările unui cluster

Bianca Muntean, directorul executiv al Clusterului iTech – ARIES Transilvania, crede că putem beneficia de experienţa clusterelor din alte zone din Europa care sunt foarte dornice să împărtăşească experienţa lor şi noi nu mai trebuie să trecem prin fazele incipiente, ci putem să adoptăm anumite modele de succes.

”Mai avem de depăşit o reminiscenţă din trecut: mentalitatea şi să învăţăm să colaborăm”, spune aceasta.

Întrebată dacă putem compara modernele clustere cu vechile cooperative, Bianca Muntean afirmă că, într-o anumită măsură, se poate. ”Dar nu m-aş referi neapărat în aceşti termeni pentru a nu trezi anumite resentimente. Ideea este asemănătoare, cuvântul nu l-aş folosi. Încă sperie. Managerii care au trăit în acele vremuri au anumite reţineri în privinţa colaborării, a lucrului împreună”, zice directorul executiv al Clusterului iTech - ARIES Transilvania.

De ce e greşit să comparăm Clujul cu Silicon Valley

În opinia sa, asocierea Clujului cu Silicon Valley (inclusiv articolul de anul tercut din Paris Match care vedea Clujul un ”Silicon Valley al Europei”) nu este foarte corect făcută: ”Conceptele care au stat la baza acestei denumiri au, cu totul şi cu totul, alte motive decât am putea avea noi. În plus, tipologia de activitate de dezvoltare a firmelor IT care s-a petrecut în Silicon Valley este tot diferită faţă de ce se întâmplă la noi. Acolo este un foarte puternic spirit antreprenorial, iar concurenţa este extrem de acerbă în timp ce noi, în Cluj, avem norocul de a avea două universităţi foarte bune, UBB şI UTCN, furnizează forţă de muncă, iar aceast lucru a constituit clar un avantaj în creşterea domeniului IT”.

Bianca Muntean mai spune că dacă dorim să vrem ca oraşul Cluj să fie, şi peste 5-10 ani, important pe harta IT-ului european, global, va trebui să facem o schimbare. ”O schimb are de mentalitate şi să mutăm focusul de la outsourcing - pentru că închirierea de forţă de muncă este un lucru, în timp momentul în care produci calitate produci valoarea adăugată prin crearea de produse, servicii noi, joci un alt timp de rol pe această piaţă.
Este momentul să nu ne îmbătăm cu apă rece, Clujul este destul de atractiv pentru această industrie IT, dar poate fi şi mai atractiv atât prin încurajarea zonei antreprenoriale, cât şi pe zona de inovare, produse, servicii”, este de părere directorul Clusterului iTech - ARIES Transilvania.

3 paşi spre succes. ”Nu produs în România, ci produs de România”

Care sunt paşii care fac un cluster să funcţioneze? Felix Arion spune că fiecare cluster trebuie să-şi găsească propriul lui drum pentru că aceste structuri nu sunt doar firme, ci sunt oamenii din spatele companiilor, iar fiecare om are propriul lui mod de a rezolva problemele.

”E nevoie de un catalizator care să strângă interesele tuturor în aceeaşi direcţie. Acest catalizator trebuie să fie considerat semnificativ de către ceilalţi. E primul pas. El se pierde dacă într-o perioadă rezonabilă de timp nu se văd rezultatele. Acesta e al doilea pas. Urmează apoi o muncă asiduă pentru a găsi oportunităţile existente. Al treilea pas”, detaliază Arion.

Întrebat dacă vede asemănări între structura clusterului şi cea a cooperativei, acesta a afirmat că există similitudini prin simplul fapt că oamenii lucrează împreună.

”Sunt două noţiuni diferite. Nu există o conducere unitară care să spună fiecăruia ce să producă, cum să producă, unde. Fiecare este independent. Ceea ce facem noi este că încercăm să le reunim  eforturile şi să le concentrăm spre o direcţie care să le aducă avantaje competitive. (...) Probabil că sentimentul pe care îl au în momentul de faţă de a fi proprietar pe teren este relativ nou şi se pierde ceva din această mândrie în cazul în care lucrezi cu altcineva. Asta ar fi singura explicaţie pentru că-mi este greu să cred că după 25 de ani şi, în special, noile generaţii mai gândesc la cooperative cu ceea ce au trăit părinţii şi bunicii lor”, consideră Arion.

În opinia sa nu va o problemă să producem în România, ci să producem româneşte.

”Există o presiune fantastică pentru a se cumpăra resursele productive ale României şi să se producă în România. Imaginaţi-vă că luăm o seră de câteva hectare din Olanda, o implementăm exact cum este aici, vor fi aceleaşi roşii ca şi în oricare supermarket, dar va scrie pe ele, fără nicio problemă, produs în Cluj. Nu ăsta este lucrul spre care tind eu să cred că vom putea să-l facem – nu produs în România, ci produs de România”, încheie managerul clusterului AgroTransilvania.

Mai puteţi citi:

Ardealul va avea propriile studiouri cinematografice cu bani europeni. În 2013 încep lucrările la „Buftea“ de Cluj

Cum avansează lucrările la „Hollywood-ul pitic“ şi „Silicon Valley de Cluj“. Orăşelul informaticienilor cu 100.000 de locuitori şi cu 20.000 de joburi

Microsoft importă "creiere" din Cluj 

FOTO Lumea lui Knotch. Povestea unei românce din Silicon Valley care a creat o nouă reţea socială

Ex-premierul Moldovei:  „Silicon Valley este locul în care se întâlnesc ideile cu capitalul, nu se produce nimic. Clujul  va fi un loc în care se vor produce idei“

Ponturi din Silicon Valley pentru afaceri la Cluj

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite