Obiceiuri în Sâmbăta Mare. De ce se împart cocoşi albi la Înviere şi cum atragi sporul în casă

Săptămâna Patimilor continuă în biserici cu denia din Sfânta şi Marea sâmbătă când se prăznuieşte „îngroparea lui Hristos cu trupul şi pogorârea la iad, cu dumnezeirea, pentru a ridica din stricăciune la viaţa veşnică pe cei din veac adormiţi”.

Rânduiala Bisericii este ca, îndată după ce se spun cu cântare cuvintele în care facem prohodirea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, să se pomenească Învierea. Sâmbăta Mare vine, la rândul său, cu o mulţime de obiceiuri. Pentru sufletul celor morţi fără lumânare, tradiţia din Bărăgan păstrează cu sfinţenie un obicei inedit pentru slujba de Înviere. Un cocoş alb este dus la biserică şi altfel se crede că cel „adormit“ va avea lumină pe lumea cealaltă.

Ritualuri pentru morţii fără lumânare

Pe lângă aducerea cocoşului alb la biserică, familia celui trecut în lumea drepţilor fără lumânare dă de pomană şi câteva pungi cu alimente, acesta fiind altul dintre obiceiurile din Sâmbăta Mare de Paşte.

Tradiţia spune că, după ce trei ani la rând membrii familiei celui dispărut participă la acest ritual, mortul va avea, în sfârşit, o lumină aprinsă la capătâi. Imediat, după Înviere cocoşul este dat de pomană unui străin, alături de o lumânare aprinsă. Urmând obiceiurile din Sâmbăta Mare, credincioşii cred că prezenţa cocoşului alb aminteşte de lepădarea Sfântului Petru de Iisus. Tradiţia din străbuni mai spune că, atunci când se cântă Hristos a înviat!, la miezul nopţii, cel mai norocos este gospodarul al cărui cocoş zice primul „Cucurigu!. Este un semn că, în anul acela, în casa gospodarului repectiv va fi belşug.

Coşul cu bucate sfinţite

Marele praznic al Învierii păstrează de-a lungul deceniilor în fiecare zonă a ţării câte un obicei. S-a dovedit că tradiţiile cele mai cunoscute şi îndrăgite în ţara noastră aduc spor, sănătate şi bucurii în casele credincioşilor. După întoarcerea de la biserică, când Sâmbăta Mare a devenit deja Duminica Paştelui, se respectă obiceiul ca, din coşul cu bucate sfinţite la slujba Învierii, fiecare credincios trebuie să mănânce mai întâi un ou roşu sfinţit.

După aceea, la masa sărbătorească, membrii familiei trebuie să deguste din bucatele duse la biserică în coşul pascal. Abia după ce au fost degustate preparatele din coş, membrii familiei pot mânca şi din celelalte feluri rânduite pe masa festivă. Coşul pascal păstrează sporul casei: pască, ouă roşii, brânză, peşte afumat, şuncă, sfeclă roşie cu hrean, dulciuri, bani şi flori", spun specialiştii în Etnografie şi Folclor.

Unde se prepară prăjitura „Babele“ 

Obiceiuri, mai cu seamă culinare, există de Sâmbăta Mare în numeroase regiuni din ţară. Spre exemplu, în zona Sucevei există obiceiul de a prepara o prăjitură specifică, numită „Babele“. Aceasta se face din aluat de cozonac, iar umplutura este cu nucă, rahat, miere şi cu mirodenii pentru dulciuri. Prăjitura se sfinţeşte la biserică şi se împarte la cimitir pentru toate rudele sătenilor, decedate din moşi-strămoşi.

Nu trebuie uitat ritual stropitului, practicat în Transilvania în Duminica Paştelui. Tinerele fete sunt stropite cu parfum de flăcăii satului, pentru ca acestea să aibă noroc tot anul. Băieţii practică ritualul îmbrăcaţi în costume tradiţionale. După ritual, fetele îi cinstesc cu băutură preparată în casă, cu ouă şi cozonac.

Purificarea prin foc

Obiceiurile de Sâmbăta Mare ţin de purificare prin foc. În Bucovina, Învierea este întâmpinată cu focuri aprinse pe dealurile şi colinele din jurul gospodăriilor. Conform tradiţiei, focurile de veghe au puterea să îndepărteze farmecele, duhurile rele şi paguba financiară.

„Lumânarea pe care o aprindem de Paşti, la slujba Învierii, trebuie s-o aducem acasă aprinsă, apoi s-o păstrăm în casă şi s-o reaprindem doar în anumite momente importante din viaţa noastră, în anul respectiv. Credincioşii duc în casă lumânarea de Paşti, ca un simbol al biruinţei asupra răului şi întunericului , amintind, în acelaşi timp, şi de biruinţa vieţii asupra morţii”, explică părintele Paul Tudorache de la biserica “Sf.Cuvioasă Parascheva” din Călăraşi. Lumina adusă în casă în noaptea Învierii are puterea să alunge paguba şi energiile negative din căminul nostru.