Medicul care îi dă replica Danei Budeanu: Dacă îţi crapă apendicele, te duci sau nu la operaţie?
0Un medic din România lansează un atatc dur la adresa Danei Budeanu, în urma declaraţiei acesteia cum că românii nu au nevoie de imunizare anti-COVID-19, pentru că sunt vaccinaţi cu credinţă.
Gabriel Diaconu, un cunoscut medic psihiatru din România, a postat pe pagina sa de socializare un mesaj acid la adresa Danei Budeanu, în contextul declaraţiilor acestuia cum că românii sunt vaccinaţi cu credinţă şi nu au nevoie de vaccinuri:
Cuvântul vaccin vine de la vacă. Vacă, în limba latină. Limba latină, acea limbă latină care ne-a moşit nouă limba română. Şi e un tribut istoric la faptul că primele vaccinuri erau făcute din bube de variolă de pe vaci. N-are sens să cosmetizăm realitatea istorică. Se lua zeamă de bube de variolă de pe vaci şi, după ce-ţi cresta felcerul braţul, punea un pic de mizerie de-asta acolo şi, oricât ar părea de ciudat, te ferea de nemernicia aceea de boală care omora pe capete.
Principiul a sedus o întreagă generaţie de doctori la epocă, printre care şi un tânăr Robert Koch, Louis Pasteur, dar şi un tânăr Ion Cantacuzino, care tocmai ce descopereau universul microscopic al naturii. Prin imaginaţia lor creatoare, dar şi a miilor de doctori ce le-au urmat, vaccinologia a crescut, treptat, la nivelul la care îl găsim astăzi. Este, de departe, cea mai importantă acţiune medicală, unic responsabilă de salvarea a sute şi sute de milioane de vieţi. Şi se bazează pe cunoaşterea sistemului de apărare al corpului, imunitatea, respectiv felul în care acesta interacţionează cu patogenii, că sunt virusuri, bacterii sau altfel de molecule imunogene (alergeni, spre exemplu).
Cum funcţionează principiul
Fundamental, principiul este aşa: arată-i armatei imunităţii duşmanul, fără să-l laşi să prospere în sânul corpului, şi la următoarea luptă vor fi mai bine pregătiţi.
Unele vaccinuri generează imunitate care durează (aproape) toată viaţa. Unele te protejează complet de boală, altele doar de complicaţiile ei. Unele trebuie administrate ”într-o fereastră de timp”, pe altele le poţi face la orice vârstă. Toate, dar absolut toate vaccinurile în circulaţie în prezent au în centrul compoziţiei lor epitopul, sau bucata aceea de patogen, buletinul lui de identitate, care-l deosebesc pe acesta de ceilalţi. Restul, cum e prezentat epitopul, cum e introdus epitopul în organism, sunt ca şi alte forme de inginerie (aici medicală), recte subiect de cercetare şi inovaţie.
Ce spune cetăţeanca Dana Budeanu, în inepţia ei deja vestită?
Spune că românii sunt vaccinaţi cu...credinţă.
Păi, dacă românii sunt vaccinaţi cu credinţă înseamnă că e o boală să crezi? Dacă sunt românii inoculaţi cu epitopul credinţei, înseamnă că după aceea capătă imunitate la ea? Finalmente, dacă serul credinţei poate fi injectat, păstrând şi celelalte linii de propagandă, pot fi efecte adverse grave, uneori de lungă durată, la vaccinul credinţei?
Evident că poporul ştie ce-a vrut să zică starleta. Şi evident că starleta ştie ce vrea s-audă poporul. Poporul vrea să audă că nu-i nevoie de tratamente, e nevoie de ”Doamne ajută”, trei rugăciuni mici şi-o mânuţă de urzici, că forţa credinţei bate furtuna de citokine, dar,
Şi asta e discurs la ură, extremist şi şovin până în plăsele,
Că dacă se întâmplă că mori de COVID, e o justă pedeapsă pentru faptul că n-ai crezut, c-ai fost păcătos, drept urmare - mergând pe această tangentă - Dumnezeu te-a pedepsit pe bună dreptate.
Nimeni nu aderă la o asemenea linie de discurs
Nimeni cât de cât sănătos la cap din Biserica Ortodoxă Română, de sus până jos, nu aderă la o asemenea linie de discurs. Bine, nimeni mai puţin brâul exaltaţilor de prin partea Moldovei. Până şi mitropolitul Andreicuţ s-a vaccinat, dar mitra rezistă în sânul sectei, din ce în ce mai vizibile, a unor smintiţi care fac ”stat în stat” în mijlocul ortodoxiei, reinterpretează biblie, legi, orice la îndemână cât să le pice bine pe discurs.
Pe mine bunica m-a învăţat să nu-l pui pe Dumnezeu la încercare, nici să îl chemi doar pentru c-ai dat de greu. Adică să fii smerit. Pentru că îţi dă, dar nu-ţi bagă şi în traistă. Degeaba ”Doamne ajută”, dacă eşti prost făcut grămadă şi nu ştii să strângi funia la car. Ce perversiune mai mare a credinţei poate fi decât cea în care te agăţi de o lume a umbrelor trecute, când nu ştiam nimic despre corpul uman?
Dacă ţi se umflă măseaua te rogi, sau te duci la dentist?
Dacă ţi-ai rupt piciorul, se face bine cu rugăciune sau ţi-l pune doctorul în ghips?
Dacă îţi crapă apendicele şi faci peritonită, şi crăpi, te duci sau nu la operaţie?
Elementul comun e ipocrizia, la limită nesimţirea ticăloasă din discursul acestor oameni. Îmi e ruşine mie, ca ardelean crescut în anumite reguli, tradiţii şi obiceiuri, când văd cât s-a umplut troaca de inşi, de matracuce, care nu mai prididesc să-l ia pe Dumnezeu în braţe, să-i pomenească numele la fiecare trei propoziţii. Care mai de care merg la biserici, umblă pe la pomeni, mai fac şi două-trei pelerinaje şi apoi ţine-te, că au ceva de zis.
Ce vreţi mai mult de la corpul medical?
Ai zice, ca ateu, că ce îmi pasă mie. Nu e decât o altă dovadă a cât de strâmbă e catedrala. Dar nu e chiar aşa. Eu onorez memoria înaintaşilor mei care au crezut, şi au respectat. Care au păstrat tradiţiile şi le-au ocrotit. N-au ştiut oamenii, că n-au avut şcoală, ce e acela atom sau ce-o fi aceea microbiotă. Că n-aveau de unde. Dar toţi păstrau reverenţă şi pentru Dumnezeu, şi pentru preot, şi pentru biserică, şi pentru doctor. Nu duşmăneau.
Carevasăzică, Dana Budeanu, tu nu vei lua numele lui Dumnezeu în deşert. Şi n-ai decât să te vaccinezi tu cu credinţă. Lasă credinţa, sau lipsa ei, în seama unora un pic mai maturi. Mai aşezaţi. Mai tăcuţi. E o grădiniţă a umanităţii religia, până la urmă. Şi te învaţă iubirea de aproape, respectiv a aproapelui pentru tine.
Ce vreţi mai mult de la corpul medical decât sacrificiul pe care îl facem deja? Am trudit şi trudim pentru voi. Am murit, şi murim, pentru voi. Printre cei prăpădiţi de COVID sunt atâtea cadre medicale care au căzut la datorie. Vor fi dintre doctori şi atâţia care şi-au găsit Dumnezeul în noapte. Şi s-au rugat lui nu pentru ei, cât pentru nefericitul de pe patul de boală.
Sau, ca şi mine, şi-au adus aminte de vremurile de demult. Când vorbeam mai măsurat. Mai aşezat. Mai apăsat. Şi deosebeam mai bine valoarea, de gunoi, şi învăţaţii de şarlatani.
Vă mai recomandăm şi:
15 secunde fatale. Ce s-a întâmplat cu avionul miliardarului Dan Petrescu înainte de prăbuşire