Cum ard 15 hectare de pădure într-o zi. Vina o poartă neglijenţa oamenilor

INCENDIU Duminica trecută, o pădure de salcâm de lângă localitatea ilfoveană Măgurele s-a făcut scrum. Pompierii susţin că focul ar fi pornit de la o ţigară aruncată. Acesta a fost cel mai mare incendiu de pădure din ultimii Ilfov. Flăcările care au înghiţit 15 hectare de pădure au fost stinse în şase ore. Un cioban de la o stână din zonă era cât pe ce să ardă de viu.

Focul a izbucnit duminică, în jurul orei 14.30, în pădurea situată între comunele ilfovene Dărăşti şi Dumbrava. Nimeni nu ştie cu exactitate de la ce a pornit, dar flăcările s-au extins foarte repede în zonă din cauza vântului, dar şi a vegetaţiei uscate de pe câmp, care s-a aprins imediat. Din primele date care reies din ancheta pompierilor ilfoveni, incendiul ar fi izbucnit de la o ţigară aruncată de cineva în pădure. „Sursa de aprindere, cel mai probabil, este jarul de la o ţigără lăsată în litiera de salcâm. Dacă vom constata că este ceva intenţionat, vom vorbi cu reprezentanţii Poliţiei, pentru a analiza cazul“, a explicat, pentru „Adevărul“, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Ilfov, locotenentul Simion Petruş.

Flăcările stinse cu apă din Argeş

Pompierii au reuşit să oprească focul abia după şase ore de eforturi. La intervenţie, au participat şase autospeciale cu apă şi spumă de la unităţi din Bucureşti şi Ilfov, iar principalele probleme întâmpinate de lucrătorii ISU au fost vântul şi faptul că n-au avut o sursă de alimentare cu apă la îndemână. „Am avut şi două tractoare cu plug pe care le-am folosit pentru a marca brazde în jurul zonei incendiate, pentru ca focul să nu se extindă. De asemenea, am folosit şi o volă cu care am construit o rampă pentru accesul autospecialelor la râul Argeş, de unde am alimentat cu apă“, a mai spus Simion Petruş.

Un cioban prins în mijlocul focului

Incidentul a fost la un pas de a se transforma într-unul tragic, întrucât la câţiva metri de toiul focului, se afla o stână. Ciobanul şi animalele sale a fost prinse chiar în mijlocul incendiului, dar, din fericire, pompierii au stins focul la timp. „A fost o minune dumnezeiască. Era exact ca în filmele de groază. Ascultam şi io la radio, ca de duminică după-amiază, când am văzut un nor aşa, de am zis că este ploaie. După aia, mi-am dat seama că e fum şi că focul se apropie de mine şi am sunat la 112“, povestea, ieri, însufleţit, ciobanul Gheorghe Cloţan (57 de ani). El susţine că după ce a chemat pomperii, a dat drumul repede la animale. „Am scos porcii din ţarc şi am rupt gardul la găini, să se salveze fiecare. Şi-acum mai găsiţi găini pe câmp, pe-aici. Bine că nu s-a pornit incendiul după joi, că atunci aduc oile de la Sibiu. Am 300. Nici nu ştiu ce-o să mai mănânce acum sărăcuţele“, se lamenta nea Gheorghe. Ciobanul crede că cineva a pus focul intenţionat în pădure, dar recunoaşte că nici lumea nu este atentă şi că mai aruncă mucurile de ţigară fără să le stingă.

STATISTICI Peste 500 de incendii de vegetaţie

Potrivit reprezentanţilor ISU Ilfov, de la începutul anului până în prezent, au fost sesizate 547 de incendii de vegetaţie, multe dintre ele pornite din cauza neglijenţei oamenilor. „Perioada cea mai nefastă, din acest punct de vedere, este vara, imediat după strângerea recoltei, când mulţi proprietari de pământuri dau foc la paiele rămase pe câmp după ce strâng cerealele“, susţine locotenentul Simion Petruş.

El recunoaşte, însă, că o mare problemă este şi neatenţia şi nepăsarea oamenilor care uită grătarele aprinse după ce petrec în natură sau cei care aruncă mucuri aprinse de ţigară, ca în cazul de faţă.

Legea nu este foarte dură cu cei care declanşează astfel de incendii, fiind prevăzute doar amenzi cuprinse între 1.000 şi 2.500 de lei. Astfel, Hotărârea de Guvern 537 din 2007 prevede contravenţii pentru „arderea resturilor vegetale fără luarea măsurilor pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi“ şi pentru „amenajarea locurilor pentru utilizarea focului deschis în condiţii şi la distanţe care favorizează propagarea acestuia la culturi agricole şi păduri“.

Reprezentanţii ISU Ilfov îi sfătuiesc pe fumători să nu arunce la întâmplare ţigările aprinse. De asemenea, autorităţile recomandă ca resturile vegetale să fie incendiate abia după ce proprietarul a pregătit terenul pentru asta şi şi-a luat toate măsurile că focul nu se va propaga la vecini. Arderile trebuie supravegheate în permanenţă, iar proprietarul trebuie să se asigure că s-a stins şi jarul în totalitate.

Este de preferat ca zona de ardere să fie izolată faţă de culturile agricole vecine, instalaţii, fond forestier, prin executarea de fâşii arate, iar arderea să se facă numai pe timp de zi. În plus, ar trebui să aveţi la îndemână, în cazul suprafeţelor de ardere mai mari de cinci hectare, un plug şi o cisternă cu apă.

Documente necesare pentru arderea vegetaţiei

Pentru a da foc unei suprafeţe acoperite cu vegetaţie uscată, proprietarii au nevoie de câteva documente şi aprobări:
- acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului;
- notificare către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă;
- notificare către Comisariatele Judeţene ale Gărzii Naţionale de Mediu;
- permisul de lucru cu focul deschis emis prin grija primarului de către şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă sau persoana desemnata în acest sens.