EXCLUSIV: Am prins hoţi în flagrant la Hala Matache, expropriată cu 1,2 milioane de euro

Demolarea clădirii de patrimoniu naţional, pentru a face loc viitorului bulevard Uranus, este imposibilă, astfel că vandalizarea Halei Matache vine în interesul Primăriei Capitalei.

Scandalul generat de Hala Matache este strâns legat de construirea din prezent a arterei ce va lega Palatul Victoria de Palatul Parlamentului. Ameninţat cu demolarea, apoi exproprierea şi o aşa-zisă conservare, imobilul este descompus de luni bune de către hoţii de fier vechi. Potrivit Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul şi a mai multor arhitecţi de la Uniunea Arhitecţilor din România, din structura de rezistenţă a Halei Matache s-a furat aproximativ 40%. 

VEZI AICI Galerie foto cu VANDALIZAREA HALEI MATACHE

Am prins hoţii în flagrant
Reporterii Adevărul au descoperit la faţa locului o Hală Matache, monument istoric de clasa B, în prag de colaps chiar sub nasul autorităţilor. Clădirea se sprijină pe câteva bârne firave de lemn şi pe stâlpii de susţinere pe jumătate găuriţi de prăduitorii de fier vechi. Ferestrele şi uşile au fost umplute cu bucăţi de BCA de către autorităţi, uşor de îndepărtat de „scormonitori”.
Chiar astăzi, 23 februarie, am suprins şi fotografiat doi astfel de hoţi, în plină acţiune. Bărbaţii cărau în voie bârne de lemn şi resturi de fier smulse de prin pereţi, fără să fie deranjaţi de niciun poliţişt local sau de la secţia din apropiere.

Trecătorii, resemnaţi
În perimetrul monumentului, o privelişte ca după război: drumuri cu cratere adânci de câţiva metri, clădiri demolate pe jumătate, bişniţari şi cerşetori însoţiţi de haite de maidanezi căutând resturi de mâncare. Peisajul prevede parcă finalul ultimei clădiri istorice din cartier.
Trecătorii nici măcar nu băgau de seamă, resemnaţi parcă şi obişnuiţi cu gândul că vechea hală şi-a găsit sfârşitul. „Erau lăzi frigorifice cât casa, jos la subsol. Au furat tot, nici pereţii nu cred că mai rezistă mult”, ne-a explicat un bătrân în timp ce-şi căra sifoanele spre casă.

„Parcă toată lumea doreşte ca Hala Matache să ajungă să se prăbuşească”
Singurii cărora le-a păsat de vandalizarea de la Hala Matache sunt voluntarii de la Asociaţia Salvaţi Bucureştiul şi arhitecţii Adrian Bălteanu şi Raluca Munteanu, membrii Uniunii Arhitecţilor din România (UAR). Ei au observat vandalizările luni de zile şi au sesizat Poliţia, Primăria Capitalei, Ministerul Culturii, Prefectura Capitalei şi presa cu privire la situaţia de la Matache.
„Furturile au început din martie anul trecut, dar în decembrie 2011 şi ianuarie 2012 s-au înteţit. Hoţii colcăie în interiorul proprietăţii plătite cu bani publici şi nimeni nu face nimic să oprească asta. Parcă toată lumea doreşte ca Hala Matache să ajungă să se prăbuşească”, a declarat Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul.

S-au sesizat un ministru şi prefectul
Recent, Prefectul Capitalei, Mihai Cristian Atănăsoaei, a solicitat Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti să dispună imediat efectuarea de verificări cu privire la posibile fapte de natură penală săvârşite la Hala Matache. Solicitarea prefectului a venit după ce ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor, a atras atenţia primarului general, Sorin Oprescu, asupra deteriorării acestui obiectiv de patrimoniu.
“Am cerut Poliţiei să se implice în anchetarea posibilelor infracţiuni ce se comit asupra Halei Matache. Am cerut însă şi Poliţiei Locale a Municipiului Bucureşti, subordonată primarului general, să prezinte măsurile pe care aceasta trebuia să le ia cu privire la conservarea Halei Matache, pentru că, pe lege, e treaba Primăriei să asigure protecţia monumentelor istorice. Dacă verificarea faptelor penale este treaba Poliţei Naţionale, protecţia monumetelor este obligaţia Poliţiei Locale. Nu se poate ca Primăria să se spele pe mâini şi să arunce responsabilitatea pe Poliţia Naţională”, a declarat prefectul Capitalei.

Primăria e obligată să asigure paza
Prefectura Capitalei arată că, potrivit art. 45 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să asigure protejarea monumentelor istorice clasate, aflate în domeniul public sau privat al municipiului, precum şi a celor abandonate sau aflate în litigiu, alocând resurse financiare în acest scop. De asemenea, autorităţile locale trebuie să ia măsurile tehnice şi administrative necesare în vederea prevenirii degradării monumentelor istorice. Degradarea monumentelor istorice constituie infracţiune.   

Purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale Bucureşti, Răzvan Popa, ne-a declarat că, în decurs de un an, 109 persoane au fost sancţionate în zona Halei Matache şi alte 24 conduse la secţie.

Fericiţii de la Matache, doi greci

Scandalul Hala Matache a trecut prin mai multe faze. Proiectul bulevardului Uranus, demarat pe vremea primarului Adriean Videanu, excludea, în primă fază, demolarea halei, aceasta fiind la aproximativ 10 metri distanţă de bordura viitoarei artere.
Apoi, în 2009, când a venit Sorin Oprescu pe scaunul de primar general, noii directori de la Infrastructură au anunţat că Hala Matache va fi demolată pentru a face loc bulevardului. Iar asta a însemnat că propietarii trebuiau despăgubiţi. Lucru care s-a şi întâmplat. Grecii Ferfelis şi Koupatsaris, directori ai firmei Grec-Rom Business Group SRL, au fost fericiţii "câştigători" ai sumei de 1,4 milioane de euro. Cei doi erau proprietarii imobilului pe care-l achiziţionaseră în urmă cu 20 de ani de la statul român, la pachet cu Fabrica de carne de la Glina, mai multe terenuri şi magazine în Bucureşti.

Grecilor „li s-a pus mâna-n cap”
Tranzacţia a fost reclamată la DNA în anul 2006, de către Administraţia Pieţelor Sector 1. Pe lângă sesizarea propriu-zisă, reprezentanţii Primăriei Sectorului 1 precizau în urmă cu cinci ani "tunul" de astăzi. „Individul acesta (Ferfelis Vasileios - n.r.) vrea să pună mâna pe hală ca să o vândă imediat cu peste un milion de euro, adică aproape cu atât cât a luat el de la stat, peste 250.000 mp teren şi construcţii din Bucureşti şi împrejurimi", susţinea Robert Niţu, directorul Administraţiei Pieţelor Sector 1. El adăuga că, "dacă Primăria Capitalei decide să demoleze Hala Matache, pe motiv că se lărgeşte strada Buzeşti, grecului i-a pus Dumnezeu mâna pe cap. Ar însemna că statul i-ar da înapoi familiei Ferfelis, prin despăgubire, şi construcţii din Capitală".

Expropriere fără rost
Municipalitatea nu avea nicio remuşcare pentru faptul că a îmbogăţit cu bani publici proprietarii Halei Matache, fără a-şi atinge scopul anunţat în toamna lui 2010. "Nu mai mutăm Hala Matache, nici nu o demolăm, pentru că la această concluzie am ajuns după discuţiile cu ONG-urile şi Ministerul Dezvoltării. Acum, Primăria Capitalei este proprietarul imobilului, pentru că le-am plătit vechilor proprietari suma integrală", a declarat la sfârşitul lunii iulie a anului trecut, pentru "Adevărul", Mădălin Dumitru, şeful Direcţiei Infrastructură, din cadrul Primăriei Capitalei.
În replică, Gheorghe Udrişte, fostul director de la Infrastructură, care a fost şi preşedinte al Comisiei de Licitaţii pentru Bulevardul Uranus, spunea că încă de la început au existat variante pentru construirea arterei fără ca hala să fie afectată. "Nu se pune problema demolării totale a Halei Matache. Cred că mai degrabă se poate face ceva de genul inserării trotuarului în clădire, pentru că imobilul este cam în buza viitoarei străzi care va fi lărgită", spunea, în 2006, Gheorghe Udrişte. El adăuga că, în proiectul iniţial, s-a avut în vedere ca anumite zone să fie restrânse. La aceeaşi concluzie au ajuns şi edilii anul trecut, dar după ce au plătit despăgubiri colosale grecilor.

ISTORIA HALEI MATACHE
Istoria monumentului începe de demult, în 1886, când intersecţia Căii Griviţei cu Calea Buzeşti se afla la marginea oraşului. Printre negustorii de aici s-a remarcat Matache Măcelarul, pe numele adevărat Loloescu Matache, care în scurt timp a devenit o adevărată legendă. Acesta şi-a început afacerea după Războiul de Independenţă, către 1879 şi era măcelarul cunoscut ca fiind un bun negustor, făcea bani şi din carne, şi din piatră seacă. Astfel, hala, care i-a purtat ulterior numele, a devenit rapid un loc cunoscut în tot oraşul. Aici trăgeau şi birjarii, şi vânzătorii de nimicuri, iar Matache parcă era acolo de când lumea, într-o negociere continuă cu „muşteriii”.

VEZI AICI Galerie cu hoţii de la Hala Matache

CLICK pe imagini pentru a vedea cum arată clădirea de patrimoniu