Capitala blocată de furtună. Un om a murit şi alte patru persoane au ajuns la spital

Vântul şi ploaia care au măturat Capitala duminică seara au băgat în spital zeci de bucureşteni, în special cei care se plimbau în marile parcuri. Reprezentanţii Apa Nova susţin că, în zona Plevnei, au măsurat 100 de litri pe metru pătrat, liniile RATB fiind blocate în acest perimetru.

Toate instituţiile publice de intervenţie au acţionat pentru a remedia situaţiile create de vijelia care i-a surprins duminică pe bucureşteni. Ploaia abundentă şi intensificările de vânt au blocat circulaţia mijloacelor de transport în comun şi au îngreunat traficul rutier.

„Rezolvarea problemelor apărute pe traseele RATB în timpul furtunii a fost realizată cu ajutorul echipajelor de interevenţie de la ISU, Apa Nova, Prefectură şi municipalitate", a spus Brânduşa Raeceanu, purtător de cuvânt în cadrul RATB.

Aproape 20 de linii de tramvai şi troleibuz au fost blocate din cauza furtunii. „Una dintre cele mai grave situaţii a fost pe Bulevardul Preciziei, unde un arbore cu diametrul de aproape doi metri a cazut pe reţeaua de contact şi a fost afectată circulaţia tramvaielor 8, 25, 35. Pe Bulevardul Mircea Vulcănescu, din cauza pungilor de apă, liniile 61, 96, 70, 71, 62, 93 nu au putut circula", a mai spus reprezentantul RATB.

Steagul de la Basarab, rupt din nou

Nici poliţiştii locali nu au stat liniştiţi în timpul furtunii. Aceştia au ieşit pe străzi şi în parcurile din Capitală pentru a delimita zonele în care copacii au fost smulşi sau rupţi de rafalele de vânt. „Am avut aproximativ 20 de sesizări în legătură cu copaci cazuţi, unii chiar peste fire de troleibuz. Steagul de pe Pasajul Basarab s-a desprins şi s-a remediat situaţia imediat. Cele mai multe cazuri de copaci picaţi au fost în parcurile Herăstrău, Carol şi Tineretului", a precizat Răzvan Popa, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale a Municipiului Bucureşti.

Băltoace în mijlocul oraşului

Echipajele de intervenţie ale Apa Nova au fost solicitate pentru a elibera aproape 30 de zone din oraş în care s-au format bălţi. Reprezentanţii instituţiei spun că situaţiile de acest gen se produc în mare parte din cauza faptului că gurile de canal sunt blocate de gunoaie, crengi sau frunze. Intensitatea ploii şi a vântului face ca apa să se acumuleze rapid. „Se fac acumulări de apă la vârf de precipitaţii. Spre exemplu în zona Militari, la vârful de precipitaţii, au fost 53 de litri de apă pe metru pătrat, iar în zona centrală, Plevnei, la intensitatea maximă a ploii au fost aproape 100 de litri de apă pe metru pătrat", a explicat Epsică Chiru, purtător de cuvânt în cadrul Apa Nova.

Bucureştenii surprinşi la volan de vântul puternic şi de ploaie au fost nevoiţi să circule cu viteză redusă în mai multe zone din oraş. În patru intersecţii mari din Capitală, semafoarele nu au funcţionat. Alte şapte locaţii au fost blocate de apă, iar pe mai bine de 10 străzi au căzut copaci.

Nici autoturismele care au staţionat nu au fost ferite de efectele furtunii. Spre exemplu, în cartierul Titan, un copac s-a prăbuşit peste o maşină parcată.

În spital, din cauza crengilor rupte

Echipajele de medici de pe ambulanţe care au fost de serviciu ieri seară au răspuns la mai multe apeluri care anunţau incidente din cauza fenomenelor meteo.  „Un pacient de 40 de ani se afla pe casă când a început furtuna. Bărbatul s-a electrocutat şi a căzut. Din fericire, în afară de acest caz, nu au fost situaţii foarte grave. Fiecare furtună îşi are victimele ei", a spus Alis Grasu, şeful serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov.

Mai multe persoane au suferit traumatisme cranio-cerebrale, după ce crengi rupte de vânt le-au picat în cap. Printre ele şi o fată de 13 ani care se afla în Parcul Herăstrău când a început furtuna.

Canalizarea, gropa de gunoi

La începutul lunii trecute, reprezentanţii Apa Nova au anunţat că vor începe procedurile de modernizare a sistemului de preluare a apelor uzate. Aroximativ 40 de milioane de euro urmează să fie investiţi în igenizarea canalelor din Capitală, unele dintre ele construite în urmă cu 183 de ani. Reducerea riscului de inundare a oraşului prin eliminarea deşeurilor ce s-au depozitat de-a lungul anilor în sistemul de canalizare este unul dintre scopurile principale ale proiectului, care nu a demarat încă.