Mutilarea patrimoniului, cu avizul primarului Negoiţă

COMPLICITATE Un bloc cu şapte etaje este ridicat ilegal în aria istorică a Capitalei. Primarul sectorului 3, Liviu Negoiţă, lasă de izbelişte un imobil în stil brâncovenesc, din zona istorică Negustori-Mântuleasa, protejată prin lege, pentru a face pe plac unui investitor imobiliar.

Clădirile ridicate prin încălcarea legii, care mutilează zonele istorice din Capitală, apar ca ciupercile după ploaie. Investitorii imobiliari care-şi permit să construiască pe timp de criză găsesc sprijin la primării, pentru a putea ocoli legea.

În urmă cu câteva luni, lângă un imobil în stil brâncovenesc, din 1920, situat pe strada Paleologu, sectorul 3, a început construcţia unui bloc de lux cu şapte etaje. Beneficiarul viitorului imobil, Voislava Juriţa, a tras sforile la primărie pentru a se asigura că nimeni nu-i va pune beţe-roate, deoarece construirea în zone protejate presupune numeroase restricţii.

Autorizaţia de construire a fost eliberată de primarul sectorului 3, Liviu Negoiţă, printr-un întreg concurs de ilegalităţi. Cel mai grav este că primăria a trecut cu vederea lipsa avizului obligatoriu al Ministerului Culturii cu privire la construirea într-o zonă istorică, la data la care s-a solicitat autorizaţia.

Buldozerele trec în Bucureşti peste clădirile istorice

Explicaţia arhitectei Silvia Costescu, conferenţiar la Facultatea de Arhitectură, care a întocmit proiectul, este năucitoare. Obligată să dea explicaţii în faţa Comisiei de Disciplină a Ordinului Arhitecţilor din România (OAR), arhitecta a declarat că autorizaţia a fost eliberată în baza unui aviz de demolare a vechii construcţii, eliberat de Ministerul Culturii. Asta înseamnă că arhitecta nu face distincţia între un aviz de demolare şi unul de construire.

Respectivul aviz a fost obţinut, în condiţii dubioase, mult mai târziu, pe 8 septembrie 2010, când constructorii ajunseseră deja la etajul al patrulea.

Primăria sectorului 3 a recunoscut că a eliberat autorizaţia de construire fără avizul Ministerului Culturii. “Autorizatia de construire nr. 680/01.06.2009 a fost verificată de către Inspectoratul Teritorial în Construcţii Bucureşti- Ilfov şi s-a dispus completarea dosarului cu avizul Ministerului Culturii. Investitorul a completat documentaţia cu avizul favorabil nr. 877/Z/08.09.2010, emis de Ministerului Culturii”, se arătă într-o adresă a Primăriei sectorului 3.

Primarul Negoiţă plusează la înălţime
Cu toate că Regulamentul Primăriei Municipiului Bucureşti prevede pentru construcţiile din această zonă o înălţime maximă de 16 metri, Liviu Negoiţă a plusat în autorizaţia de construire până la 32 de metri. Şi dacă tot l-a iertat pe imobiliar de avizul de la Ministerul Culturii, atunci Primăria a trecut cu vederea şi lipsa Planului Urbanistic Zonal (PUZ), obligatoriu în zone centrale şi în zone protejate, cum este cazul celei din Negustori-Mântuleasa.

În plus, există serioase suspiciuni că autorizaţia de construire a fost antedată. Astfel, aceasta a fost emisă la 1 iunie 2009, iar taxele aferente au fost plătite abia cinci luni mai târziu. Potrivit legislaţiei, dovada achitării taxelor trebuie facută obligatoriu la data depunerii documentaţiei. Primăria Capitalei a recunoscut ilegalităţile, precizând într-o adresă remisă locatarilor din clădirea protejată că Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) pentru  strada Zborului nr. 11, sector 3, a fost aprobat cu încălcarea legii. Totodată, Primăria Capitalei a început demersurile pentru anularea acestuia.

Modificări „din mers”
Odată obţinută autorizaţia, Voislava Juriţa a tocmit firma de construcţii MC Conprest Giurgiu şi s-a apucat de treabă. Dar, pentru că documentaţia avea oarece “limite” ce nu dădeau bine cu interesele investitorului, constructorul şi arhitectul au făcut modificări „din mers”.

Ilegale, susţin locatarii imobilului interbelic, care au reclamat neregulile atât la Primăria Generală, cât şi la Inspectoratul de Stat în Construcţii. A construi peste limitele impuse de autorizaţii impune un anumit risc, pentru că măsurile le¬gale ce pot fi luate merg până la desfiinţarea imobilului proaspăt con¬struit. Voislava Juriţa şi-a asumat acest risc şi a câştigat, Tribunalul Bucureşti netezind, în final, calea investitorului.

Turnurile lipite de biserici, pericol pentru patrimoniu

Deşi în autorizaţia de construire  nu se precizează nicăieri că se construieşte la  calcan, adică lipit de vecin, blocul Voislavei Juriţa este lipit de imobilul care, cel puţin teoretic, este protejat de legea monumentelor. Construcţia la calcan implică obligatoriu avizul Ministerului Sănătăţii, după ce în prealabil a fost efectuat un studiu de însorire, precum şi acordul notarial al vecinilor care rămân fără lumină naturală. În plus, adoptarea soluţiei la calcan a dus la distrugerea unei părţi din acoperişul casei - monument istoric. Voislava Juriţa a susţinut însă nu este nimic în neregulă.

“Nu lipseşte niciun aviz, locatarii au pierdut în instanţă, iar decizia este irevocabilă. Acum au deschis alt proces, este treaba lor să se ducă unde vor şi să facă ce vor. Ei sunt cu acoperişul pe partea mea, până la urmă eu ar fi trebuit să-i dau în judecată. Nu era necesar să le cer acordul, pentru că imobilul meu nu este lipit de al lor, este la 25 de centimetri, conform legii”, a declarat investitorul imobiliar.  

Primăria Sectorului 3, aliată cu investitorul
În procesul deschis de locatarii imobilului interbelic pentru suspendarea autorizaţiei de construire, Primăria Sectorului 3 s-a aliat cu investitorul imobiliar. Astfel, consilierul juridic al primăriei a solicitat respingerea cererii de suspendare, pe motiv că nu ar fi justificată. Cu toate că Primăria Capitalei a recunoscut ilegalităţile, iar Ordinul Arhitecţilor a obligat-o pe arhitectă să refacă proiectul pentru că punea în pericol clădirea interbelică, Tribunalul Bucureşti a respins cererea de suspendare a autorizaţiei de construire.

Magistraţii au ajuns la concluzia că solicitarea reclamanţilor nu îndeplineşte cumulativ două condiţii: “paguba iminentă şi cazul bine justificat”. Tribunalul a apreciat că „cele două condiţii legale nu s-au conturat suficient spre a conduce la aprecierea suspendării actelor administrative”.

Sancţiuni pentru arhitecţi
Urbanistul Nicolae Dinu, care a avizat planurile întocmite de arhitecta Silvia Costescu, este desfinţat de colegii săi. Printr-o decizie a Consiliului Superior al Registrului Urbaniştilor din România (RUR), lui Dinu i-a fost suspendat dreptul de semnătură, pe o perioadă de şase luni.

Potrivit documentului, „arh. Nicolae Dinu nu a participat la procesul de proiectare, aplicând de complezenţă ştampila RUR”, “arh. Nicolae Dinu are lacune grave cu privire la legislaţia din domeniul urbanismului”, iar “documentaţia este necorespunzătoare din punct de vedere tehnic şi nu respectă normativele cadru în vigoare”.

Nici Silvia Costescu nu a scăpat neadmonestată. Comisia de Disciplină a Ordinului Arhitecţilor din Românaia (OAR) a obligat-o pe arhitectă să refacă, în parte, proiectul, din cauza adoptării unei “soluţii greşite”, care ar putea conduce la “prăbuşirea şerpantei construcţiei vechi sau de inundare şi deci de inundaţii în cele două imobile alăturate”.  Mai mult, susţine comisia OAR, ”soluţia propusă nu este în concordanţă cu reglementările zonei protejate nr. 22-Mântuleasa”.

Nu lipseşte niciun aviz, locatarii au pierdut în instanţă, iar decizia este irevocabilă
Voislava Juriţa
investitor imobiliar