Capitala, şantierul pasajelor şi al construcţiilor megalomanice

Proiectele referitoare la infrastructura Capitalei, care vizează descongestionarea traficului rutier prin înfiinţarea unor pasaje supraterane, plusează disconfortul creat de modificările aduse de

Proiectele referitoare la infrastructura Capitalei, care vizează descongestionarea traficului rutier prin înfiinţarea unor pasaje supraterane, plusează disconfortul creat de modificările aduse de municipalitate zonelor cu arhitectură tradiţională sau de ridicarea unor cartiere şi spaţii pentru birouri în zone nepotrivite din oraş. Din şantierul Bucureştiului fac parte însă mult mai multe lucrări care, la ora actuală, sufocă întregul oraş.
Lucrările la mult-trâmbiţatul pasaj suprateran Basarab au demarat cu puţin timp în urmă prin demolarea construcţiilor din zona deasupra căreia se va dezvolta colosul. "Reparaţiile" Podului Grant, reabilitarea căii Giuleşti şi a liniei de tramvai au paralizat şi ele pentru o vreme vecinătatea Gării Basarab. Între timp, numeroase proiecte de fluidizare a traficului prin lărgirea arterelor de circulaţie sau prin înfiinţarea unor pasaje supraterane noi au primit undă verde din partea municipalităţii. În plus, potrivit Administraţiei Străzilor, în momentul de faţă se pun la punct finisajele pe Podul Grant şi pe pasajul Mărăşeşti. Directorul Administraţiei Străzilor Bucureşti, Elena Ghineraru, a arătat, pentru Adevărul, că în cazul Pasajului Mărăşeşti se lucrează la bazinele de decantare, în lipsa lor fiind practic imposibilă montarea asfaltului. "RATB trebuie să-şi schimbe liniile de tramvai şi mai trebuie să reorganizăm intersecţia cu Mircea Vodă, să dirijăm traficul prin alte semafoare şi treceri de pietoni. La Podul Grant, lucrările sunt aproape gata, numai că stăm după CFR, să închidă tensiunea în fire ca să putem lucră dedesubt", a spus Ghineraru.
Portiţele occidentale ale Capitalei
În timp ce zona centrală a oraşului este prinsă în febra lucrărilor de construcţie, a exproprierilor şi apoi a demolărilor, la periferie se dezvoltă o adevărată reţea de artere de circulaţie, gen autostrăzi, pentru a facilita intrarea în Capitală. Astfel, dacă echipele de muncitori pun acum umărul pentru lărgirea DN1 sau pentru înfiinţarea unui nou pasaj în zona Otopeni, în curând, lucrările se vor muta în "extremitatea" Pipera sau spre intrarea în Capitală dinspre Autostrada Bucureşti-Piteşti. DN1 va fi lărgit la şase benzi, între Băneasa, Aleea Privighetorilor şi Pasajul Otopeni. Lucrările au început în 2005 şi au termen de finalizare anul 2007. Mai mult, lucrările prevăd şi lărgirea la şase benzi a pasajului existent Otopeni, lărgirea porţiunii între Pasajul Otopeni şi Aeroportul "Henri Coandă", construirea unui pasaj denivelat nou şi a unui nod rutier în apropierea aeroportului.

Încep exproprierile pe Buzeşti
În viitor, pe harta Bucureştiului, Palatul Victoria va fi legat de Palatul Parlamentului printr-o arteră principală de circulaţie care prevede lărgirea străzilor Buzeşti, Berzei, intersecţia cu Calea Plevnei, strada Vasile Pârvan până la Splaiul Unirii. Vor exista două benzi noi de circulaţie a câte 3,5 metri fiecare şi linie de tramvai dublă la mijloc. Lungimea noii artere va fi de 1,85 kilometri. În ultima şedinţă a Consiliului General al Municipiului Bucureşti s-a aprobat numirea tronsonului Buzeşti-Berzei ca fiind de utilitate publică, astfel că, în cel mai scurt timp, vor fi demarate exproprierile în vederea demolărilor.

CFR închide străzile
Lucrările de reabilitare a liniei de cale ferată Bucureşti - Constanţa au închis de mai multe ori circulaţia pe unele străzi. Traficul rutier pe Şoseaua Andronache din sectorul 2 al Capitalei este închis timp de trei zile între străzile Maliuc şi Avram Iancu, pentru reparaţii la trecerea la nivel cu calea ferată.

Pipera îşi trage "miniautostradă"
Un alt proiect al municipalităţii, în colaborare cu Primăria Sectorului 2 se referă la dezvoltarea "durabilă" a infrastructurii în zona Pipera, echipele de muncitori efectuând acum lucrări pentru lărgirea şoselei pe patru benzi de circulaţie. Mai mult, edilul sectorului 2, Neculai Onţanu, a dat aviz favorabil contruirii unui pasaj suprateran menit să fluidizeze traficul în zona de Nord a Bucureştiului. Dacă acolo lucrările sunt în plină desfăşurare, în sectorul 6, amenajarea unor căi de acces moderne în Bucureşti, care vor presupune şi unele exproprieri, este încă în faza de proiect. Astfel, aerisirea traficului în zonă impune înfiinţarea unei şosele care va pleca, potrivit reprezentanţilor Primăriei Sectorului 6, din Splaiul Independenţei, prin intermediul unei pasarele care va traversa şoseaua Virtuţii, va continua pe lângă Lacul Morii, magazinul Metro, până la Autostrada Bucureşti-Piteşti.

Pasajul Colentina - Pantelimon va fi construit în doi ani
Lucrările la artera rutieră dintre B-dul Doamna Ghica şi B-dul Chişinău, care va cuprinde şi o "pasarela rutieră" peste calea ferată ce pleacă din Gara Obor, sunt şi ele "schiţate" de administraţia sectorului 2 al Capitalei. Atât municipalitatea, cât mai ales reprezentanţii primăriei de sector au dat asigurări că acţiunile în zonă nu vor întâmpina probleme din punct de vedere al situaţiei juridice a terenurilor ce vor fi afectate, "întregile suprafeţe de teren din zonă fiind rezervate, astfel încât lucrările să poată fi efectuate pe un teren viran". Afirmaţia oficialilor infirmă astfel temerile celor care au considerat că o asemenea lucrare poate aduce necazuri asemănătoare cu cele din cazul Pasajului Basarab, când unii localnici din zonă se vedeau nevoiţi să-şi părăsească locuinţele. Mai mult, autorităţile le-au promis bucureştenilor că lucrările la Pasajul Colentina-Pantelimon nu vor afecta nici măcar traficul rutier, în condiţiile în care suprafaţa pe care va lua naştere artera cu pasaj nu este circulată. Investiţia, în valoare de 23.789.870 RON, va fi finalizată după aproximativ doi ani. Construcţia noii artere începe de la intersecţia străzii Doamna Ghica cu strada Heliade între Vii şi va continua pe terenul viran de pe malul Lacului Colentina, traversând calea ferată, până pe Bulevardul Chişinău. Noua arteră va avea o lungime de doi kilometri, câte două benzi pe fiecare sens, acestea fiind despărţite de scuaruri, late de doi metri, pe care se vor amenaja spaţii verzi. Pasajul care va supratraversa calea ferată care pleacă de la Gara Obor va avea o lungime de 85,8 metri.