Prejmer, un ţinut medieval plin de farmec

Cândva cetate de apărare împotriva atacurilor otomane, este azi una dintre cele mai primitoare comune. Vacanţa la Prejmer este ca o întoarcere în timp. Misterioasele legende medievale vă vor aduce zâmbetul pe buze, iar ospitalitatea gospodarilor vă va face să vă doriţi să nu plecaţi.

Recunoscută pentru cea mai veche şi mai importantă biserică fortificată din Ţara Bârsei, Prejmerul este una dintre cele mai vechi şi mai bogate aşezări din judeţul Braşov. De cum ajungi în Prejmer, influenţa saşilor se poate observa deîndată, prin stilul arhiectural. Chiar dacă astăzi în comună mai trăiesc doar câteva zeci de saşi din miile care populau comuna, încă se mai simt urmele adânci pe care le-au lăsat aceştia în conştiinţa românilor. Locuitorii comunei Prejmer se mândresc cu rădăcinile lor săseşti şi cu cele mai bune clătite din Transilvania.

Denumirea localităţii are multiple semnificaţii pentru fiecare etnie care a trăit de-a lungul timpului în cetatea medievală. Cea mai cunoscută este denumirea de „preajmir", care înseamnă „satul cu 1.000 de izvoare", datorită sumedeniei de izvoare care străbat comuna. Acesta este şi motivul pentru care în zonă s-au dezvoltat un paradis al păstrăvăriilor.

Cetatea de necucerit

Principala atracţie a comunei este, însă, Biserica Fortificată, construită în 1218 de către Cavalerii Teutoni, în stil gotic, înscrisă pe lista patrimoniului cultural modial UNESCO. Biserica adăposteşte unul dintre cele mai vechi altare din Transilvania, pictat în secolul al XV-lea, dar şi o orgă din 1803, denumită „orga morţii", datorită sunetelor menite să-i sperie pe atacatori. 

Pentru a se apăra de invaziile turceşti, locuitorii aşezării, la origine saşi, construiesc în secolul al XV-lea zidurile Cetăţii Ţărăneşti. Cetatea are forma unui cerc care înconjoară Biserica Evanghelică, ziduri înalte de 12 metri şi groase de 3-4 metri. De-a lungul fortificaţiei sunt dispuse odăiţe, care aparţineau fiecărei familii din comună. În cazul unei invazii, toate familiile se retăgeau în cetate cu provizii, până trecea pericolul.

Inteligenţa strategică a luptătorilor este vestită în Transilvania. Acestea foloseau arme aşezate la un loc care trăgeau toate deodată. De asemenea, cetatea a fost atacată de 50 de ori de turci, dar niciodată ocupată. „Se spune că cetatea a picat o singură dată în mâinile duşmanilor, dar doar pentru că veniseră ca prieteni, iar după ce au pătruns în cetate s-au transformat în cuceritori", ne spune Mihaela Sima, purtătorul de cuvânt al primăriei Prejmer.

Ca şi alte monumente din Transilvania, Biserica Fortificată de la Prejmer a suferit numeroase intervenţii, dar în urma restaurării întreprinse de Direcţia Monumentelor, între 1960 şi 1970, şi-a căpătat forma iniţială. Astăzi este cea mai bine păstrată şi cea mai puternică biserică-cetate medievală din estul Europei.

Atracţii naturale

Biserica Fortificată nu este singura bogăţie a comunei Prejmer. Pe teitoriul acesteia se găseşte Pădurea Prejmer - Rezervaţie floristică şi forestieră, care se întinde pe o suprafaţă de 300 ha. Pădurea de stejar, carpen, frasin de la Prejmer împreună cu mlaştinile din jur, bogate în izvoare, constituie o rezervaţie naturală cu numeroase specii rare ca laleaua pestriţă, coacăzul negru, bulbocii de munte, curechiul de munte, clopoţei şi garoafa de munte. De altfel, peisajul este întregit de numeroasele cuiburi de berze, care dau un farmec aparte localităţii.

Pentru că teritoriul este bogat în izvoare, oamenii au deschis păstrăvării. Aici se organizează concursuri de pescuit sportiv, care atrag zeci de turişti. Un alt obiectiv turistic important se află la Vama Buzăului, unde se poate vizita Rezervaţia Naturală de Zimbri, aflată pe teritoriul administrativ al comunei Prejmer.

Străinii aleg Prejmerul

În comună este mare sărbătoare când, din an în an saşii se întorc la vatră. Preţuirea stilului săsesc se vede şi astăzi, când oamenii îşi renoveză casele, fără a distruge arhitectura specific săsească a caselor. De altfel, mai multe imobile din comună se află sub protecţia Ministerului Culturii. Chiar dacă meşteşugurile specifice zonei nu mai sunt în floare, comuna demonstrează că i-a priit lecţia nemţească. Oamenii sunt harnici, primitori şi corecţi. Poate de aceea cei mai mulţi turişti care vizitează „ţinutul medieval" sunt străini.

Legendele cetăţii care au dăinuit peste ani

Cetatea era un punct strategic important, cu bastioane, porţi de fier şi poduri care se ridicau. Legenda spune că la una dintre invaziile barbare, un tătar a fost lovit în cap de „dintele" unei porţi de fier şi atât de tare îi era capul, încât a sfârşit prin a-l rupe. Aşa au ales oamenii să-şi explice existenţa unei porţi de fier „ştirbe" din interiorul cetăţii.

O altă legendă, cunoscută în majoritatea cetăţilor medievale din Ţara Bârsei, spune că, în cazul în care un cuplu se certa, era pedepsit să locuiască mai mult timp în „odaia împăcării". Cei doi soţi erau obligaţi să supravieţuiască cu un singur tacâm şi un singur blid. Această „condamnare" ducea inevitabil la reluarea relaţiilor dintre soţi.

Program de vizitare

Din 1992 Fundaţia Saşilor Transilvăneni din Munchen patronează întregul ansamblu. De atunci au fost realizate ample lucrări de restaurare. Pe timp de vară, cetatea poate fi vizitată de luni până vineri între 9-00 şi 17.00, sâmbăta până în ora 15.00, iar duminica şi lunea este închisă. Iarna, în schimb, puteţi vizita cetatea de luni până sâmbătă în intervalul 9.00-15.00.

Ai aflat ceva interesant, ai pozat sau ai filmat? Scrie-ne pe brasov@adevarul.ro!

Pentru ultimele noutăţi din Braşov, click pe poza de mai jos: